Medicii „Spitalului Militar Central” din București au primit în mod simbolic drapelul de luptă. Klaus Iohannis a fost prezent
Medicii „Spitalului Militar Central” din București au primit în mod simbolic drapelul de luptă. Este un act simbolic ce marchează 190 de ani de existență a unității medicale iar pandemia îi plasează într-un razboi.
În lupta cu SARS-CoV-2, câteva mii de pacienți au fost îngrijiți de medicii militari, însă inamicul nevăzut nu a fost încă înfrânt.
Klaus Iohannis, președintele României: "Pandemia de Covid-19 nu este însă încheiată și vă cer dumneavoastră și celorlalte unități sanitare direct implicate să acționați promt în acest al patrulea val. Știm care sunt măsurile ce trebuie luate la nivelul spitalelor, însă, cea mă bună armă împotriva acestui virus rămâne vaccinarea."
Klaus Iohannis a fost chiar unul dintre pacienții chirurgilor militari, tot acolo au fost operați în trecut fostul președinte Traian Băsescu și Patriarhul Daniel.
Actualul comandant al spitalului a devenit acum prima femeie care a primit din mâinile președintelui drapelul de luptă.
Florentina Ioniță, general de brigadă: "Este o recunoaștere a ce facem noi. Este greu, am redeschis terapia intensivă de la Rol 2, după un an jumătate oamenii sunt epuizați, stresul de a lucra doar cu pacienți covid e deosebit."
Istoria Spitalului Militar Central începe în 1831, când a fost emis ordinul de înființare pentru primul spital de acest fel din România și a funcționat la început în cadrul Mănăstirii Mihai Vodă. Apoi, după 30 de ani s-a mutat într-o clădire mult mai mare.
La sediul DNA funcționează acum birourile procurorilor anticorupție, însă, în urmă cu 160 de ani aici medicii Spitalului Militar Central îngrijeau bolnavi.
Abia în 1883 începeau lucrările pentru actuala clădire, în zona Gării de Nord. Când s-au finalizat, Spitalul Militar Central devenea cel mai modern din întreaga Europă. A fost distrus de două ori pe timpul marilor războaie și reconstruit de fiecare dată, iar acum are dotări moderne, inclusiv un sistem chirurgical robotic, ce îi permite medicului să opereze și de la 15 mii de kilometri distanță.
Chiar dacă orice pacient asigurat poate fi tratat aici, este prea puțin pentru România. La nivel European am rămas în urmă. Potrivit unui sondaj doar trei țări au servicii medicale mai proaste decât noi.
 (5).webp)
