Cea mai veche cafenea din Bucureşti, premiată pentru arhitectura interioară. A fost atestată documentar în 1812
O hală industrială aflată în mijlocul câmpului, o șură tradițională adaptată unui stil arhitectural modern și o cafenea istorică din centrul Bucureştiului, au fost premiate la Bienala Naţională de Arhitectură, de anul acesta.
S-au remarcat între cele 700 de proiecte înscrise. Din juriu au făcut parte şi experţi străini.
Cea mai veche cafenea din Bucureşti se află în fața Pieţei Sfântul Anton şi a fost atestată documentar în 1812. Cu peste 200 de basoreliefuri, clădirea îşi păstrează arhitectura originală.
Irina Stoica, arhitect: „Acest spaţiu, de tip vagon, cu patru încăperi în trepte care coboară până în ultima sala, cu înălţime de patru metri. Am vrut să amplasăm ca element central copacul vieţii, i-am spus noi, un element care polarizează şi aduce oaspeţii cafenelei laolaltă. Dă viaţă, culoare acestui spaţiu care deja are o înălţime foarte mare, un acoperiş cu bolţi intersectate. Fiind o clădire de patrimoniu nu am avut voie să intervenim foarte mult.”
Loc de întâlnire al elitei de odinioară, cafeneaua a avut ca oaspeți personalități ale culturii româneşti, precum Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Regele Carol al II-lea, arată sursele istorice. Actualii proprietari și-au dorit conservarea aerului boem al epocii trecute, dar în același timp aducerea în actualitate a spaţiului.
Proiectul a fost premiat la secţiunea “Arhitectură de interior”.
Însă pentru prima dată, la Bienală a fost premiată şi o clădire industrială, aflată la mică distanţă de capitală. Culorile folosite şi forma se îmbină perfect cu acest câmp de răpită.
Conf. dr. Lorin Niculae, arhitect, prodecan al Facultății de arhitectură, UAIM: „Un proiect care se integrează în peisajul agricol cu naturaleţe, încercând să nu introducă un element de discontinuitate, să nu altereze acest peisaj. E practic una cu peisajul din care merge şi care poate să devină un exemplu de bună practică pentru toţi cei care au de construit arhitectură industrială.”
Au avut succes şi un centru rezidenţial pentru vârstnici, cu o arhitectură modernă dar şi o sură a dintr-un sat săsesc.
Conf. dr. Lorin Niculae, arhitect, prodecan al Facultății de arhitectură, UAIM: „De exemplu șura e un proiect care încearcă revitalizarea unui sat, pornind de la elementele de arhitectură existente. Dacă avem un fond construit existent de bună calitate şi ofertant din punct de vedere spaţial, e natural şi în spiritul ei de sustenabilitate să încercăm să-l reînnoim, amenajăm, consolidăm, utilizăm mai degrabă, decât să-l dărâmăm, să aruncăm materiale vechi la groapa cu gunoi. E natural dacă ai aceasta gândire pentru sustenabilitate să încerci să o păstrezi.
La Bienala Naţională de Arhitectură au participat la 15 secţiuni peste 700 de proiecte. Intră aici de la case particulare şi blocuri de locuinţe până la spaţii culturale.
 (5).webp)
