Douăzeci de universități din România au ajuns într-un prestigios clasament, însă doar două sunt în primele 1.000
20 de universități din România au ajuns într-unul dintre cele mai prestigioase clasamente din lume, însă doar două sunt în primele 1000: Academia de Studii Economice din București și Universitatea de Medicină din Cluj.
A contat foarte mult mediul de învățare, reputația internațională a facultăților, studiile de specialitate publicate, dar mai ales colaborarea cu mediul privat și cum au reușit studenții să se adapteze la piața muncii.
A patra oară la rând, Academia de Studii Economice din București este universitatea clasată pe cel mai înalt loc, dintre cele românești, în topul Times Higher Education.
Peste 23 de mii de tineri învaţă acum la Academia de Studii Economice. Universitatea este căutată inclusiv de tineri din străinătate. Aici, 10 din 35 de programe de studii de licenţă, sunt cu predate în engleză, franceză şi germană, la care sunt înscrişi peste 1.000 de studenţi.
Primele locuri în top sunt ocupate de universităţi din Marea Britanie şi Statele Unite. Oxford a avut cel mai bun punctaj, urmată de Harvard, Standford şi MIT.
Clasamentul urmărește 5 indicatori principali de performanță: mediul de învățare, reputația internațională a facultăților, studiile de specialitate publicate şi fondurile atrase din mediu privat.
ASE a obținut cel mai bun punctaj la categoria „Citări” - aproape 98 de puncte din 100. Asta înseamnă că studiile de specialitate elaborate de profesorii de aici au fost foarte des folosite la predare în cursurile altor universităţi din lume.
Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj este a doua universitate de la noi cu cel mai bun scor. Aici învață, de altfel, 7.500 de studenți, din peste 60 de țări, spun reprezentanţii.
Student: „Am auzit că e maiu prestigios aici. Profesorii ne înţeleg şi ne ajută. Se dedică să învăţăm mai multe.”
Carmen Mihaela Mihu, prorector UMF Cluj-Napoca: ,,O compontentă importantă a activității noastre este cercetarea. Prin cercetare asigurăm vizibilitatea și personală și a universității. Centre în care practic se pot face orice investigații, orice fel de linii de cercetare pot fi abordate. Adresabilitatea studenților internaționali este crescută. Avem colaborări şi cu numeroși profesori din străinătate."
În topul internațional se regăsesc și universități spre care se îndreaptă, de obicei, și tinerii români. Instituții din Marea Britanie, Spania, Olanda, sau Danemarca și Suedia ocupă locuri mai bune.
Nona Colfescu, reprezentantul unei agenții de consultanță pentru studenți: „Studenţii români apreciază în străinătate apropierea dintre profesori şi ei. Curicula este întotdeauna adaptată la piaţa muncii, se dezvoltă tot timpul programe noi şi parteneriate cu diverse companii din industrie. Şi de aceea universităţile din străinătate au o rată foarte mare de angajare la finalizarea studiilor”.
Integrare în piaţa muncii oferă şi universitățile româneşti, numai că nivelul de pregătire al studenţilor din străinătate este mult mai mare şi le oferă posibilitatea să se angajeze pe un salariu mai mare din prima zi.
 (5).webp)
