De ce Bulgaria şi Croaţia au fost admise în "anticamera zonei euro" înaintea României - studiu prezentat de BNR
La 10 iulie, Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), pentru o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro, așa cum anunța Banca Centrală Europeană (BCE).
Bulgaria şi Croaţia vor trebui să petreacă cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.
În iunie, BCE anunța că niciuna dintre ţările candidate nu îndeplinea criteriile de aderare. În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
Într-o analiză publicată pe site-ul oficial al BNR se explică de ce Bulgaria și Croația au intrat în ERM2, iar România nu a reușit acest lucru. Studiul "România - Zona Euro" este coordonat de către Daniel DĂIANU (președintele Consiliului Fiscal) și îi are drept contribuitori pe Amalia FUGARU, Anca GĂLĂȚESCU, Gabriela MIHAILOVICI, Bogdan MOINESCU, Ioana MUNTEAN, Florian NEAGU, Iulian PANAIT, Mirela ROMAN, invitați: Csaba Bálint și pe Dan Cristian PĂLĂNGEAN.
"Răspunsul scurt este oferit de indicatori cheie: balanțe externe și bugete publice pe un șir relevant de ani. Astfel, din 2013 Bulgaria a avut surplusuri de cont curent, mărimea fiind de 4% din PIB în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). Croația a mers pe aceeași linie începând cu 2014, având surplus de cca. 3% în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). Privind bugetul public, acesta a fost în Bulgaria cu surplus de cca. 2% din PIB în 2019, în timp ce în Croația a fost în echilibru anul trecut", se arată în analiză.
În studiul prezentat de BNR se explică faptul că în 2019 deficitul bugetului public în România a fost de 4,3% din PIB, iar deficitul de cont curent de cca. 4,6% din PIB. Deficitul primar și deficitul structural al bugetului public în România au fost printre cele mai adânci din UE în 2019.
"Cu asemenea date, orice discuție de intrare în ERM2 pentru România era un demers lipsit de credibilitate. De remarcat că toate economiile nou intrate în UE începând cu 2004 și care nu fac parte din zona euro au cifre mai bune decât România la indicatorii menţionaţi. România stă bine la datoria publică (cca. 35% în 2019, față de 20% în Bulgaria și peste 75% din PIB în Croația)", explică BNR.
 (5).webp)
