ASF: Pandemia COVID-19 taie din ce în ce mai acut oxigenul economiilor europene
Nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, a crescut comparativ cu cel înregistrat săptămâna trecută.
Creșterea nivelului de stres indică faptul că pandemia COVID-19 taie din ce în ce mai acut oxigenul economiilor europene, consideră Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Potrivit instituţiei, tabloul riscurilor pentru valorile mobiliare din UE, emis de ESMA, arată că există în continuare riscul decuplării între evaluarea de piaţă a activelor şi evoluţia economiei reale.
"În al treilea trimestru al anului 2020, pieţele financiare din UE au continuat redresarea, iar preţurile de pe pieţele de acţiuni au crescut şi mai mult. Există semnalele unei diferenţieri sectoriale şi geografice puternice în cadrul pieţelor financiare, sectorul instrumentelor cu venit fix înregistrând creşteri ale preţurilor de-a lungul diverselor segmente cum ar fi pieţele emergente, gradul de investire şi randamentele ridicate. Retrogradările de rating de credit au încetinit, iar fondurile de investiţii au înregistrat intrări de capital de-a lungul claselor de active, mai ales pentru fondurile de obligaţiuni. Aceste evoluţii, analizate împreună, subliniază riscul continuu al decuplării între preţurile activelor şi fundamentele economice. În acelaşi timp, nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, a crescut comparativ cu cel înregistrat săptămâna trecută, ceea ce indică faptul că pandemia COVID-19 taie din ce în ce mai acut oxigenul economiilor europene", se precizează într-un comunicat al ASF remis vineri AGERPRES.
În plan naţional, reprezentanţii instituţiei amintesc ultimele prognoze elaborate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, potrivit cărora în acest an economia României se va contracta (-4,2%), faţă de anul 2019, pe fondul scăderii activităţii în industrie (-9,1%), agricultură (-21,2%) şi servicii (-2%).
Şi prognozele Fondului Monetar Internaţional şi ale Comisiei Europene privind evoluţia economiei româneşti indică scăderi cu 4,8%, respectiv cu 5,2%, pentru sfârşitul acestui an, în comparaţie cu anul 2019.
Totodată, deficitul bugetar creşte la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an.
Potrivit sursei citate, cele 5 miliarde în plus faţă de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilităţii fiscale de amânare la plată a obligaţiilor fiscale. Bazat pe execuţia bugetară de până acum, Ministerul Finanţelor propune o rectificare de 9% din PIB, 96 miliarde lei, din estimarea că nu vor mai fi încasate 4,2 miliarde lei pe finalul anului.
ASF arată, în context, că pandemia COVID-19 a afectat destul de serios şi economiile statelor Uniunii Europene.
"Spre exemplu, Spania va înregistra la sfârşitul acestui an o scădere economică de 12,4%, conform estimărilor Comisiei Europene, în timp ce economia Italiei se va contracta cu aproape 10%, faţă de anul 2019, potrivit aceloraşi prognoze. Şi pieţele bursiere europene au reacţionat negativ în şedinţa din data de 18 noiembrie, pe fondul îngrijorărilor privind creşterea cazurilor de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2 din întreaga regiune, care vor opri redresarea economică, chiar dacă au existat anumite evoluţii pozitive punctuale ca urmare a ştirilor privind descoperirile vaccinului împotriva COVID-19", se mai precizează în comunicat.
Raportul săptămânal de tendinţe şi riscuri pe pieţele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluţiei principalilor indicatori macroeconomici şi a indicilor bursieri la nivel local şi global şi poate fi accesat pe site-ul instituţiei.
 (5).webp)
