Sute de mii de tineri din România nu au terminat liceul și nu au un loc de muncă, potrivit Eurostat. Ce este generația NEET
România are 400.000 de tineri care nu au terminat liceul și nu au un loc de muncă, potrivit datelor Eurostat.
Ei fac parte din așa-numita generație NEET: fără școală, serviciu ori pregătire. Comisia Europeană oferă mai multe programe de sprijin pentru integrarea lor pe piața forței de muncă. Companiile care îi angajează primesc bani din partea statului și cele care vor să organizeze cursuri de calificare pot accesa fonduri europene.
Daniel are 22 de ani și a abandonat liceul. Cum nu avea ajutor financiar din partea părinților, a intrat într-un program de formare profesională la o firmă de arhivare.
Daniel Voicu, tânăr, 22 de ani: ”Am vrut să am proprii mei bani de buzunar, părinții mei lucrează în agricultură și le este foarte greu și de asta am hotărât să iau un loc de muncă. Cu munca și acasă și la job am renunțat la învățat.”
Daniel este un caz fericit, însă în România, potrivit Eurostat, sunt aproximativ 400.000 de tineri care au renunțat la școală și nu muncesc. La nivel european, 14,2 % din populația în vârstă de 15-29 de ani face parte din această categorie numită "Not in Education, Employment or Training", adică "nici la școală, nici la serviciu sau în pregătire", pe scurt generația NEET.
Stefan Ecxarcu, director general al unei firme de arhivare: ”Cei care sunt aici sunt serioși, dar au fost și persoane cu care am discutat, am avut de la interviuri la care nu s-au prezentat, la persoane angajate care nu au venit la prima zi de muncă sau au venit o zi, două, trei și au plecat fără să anunțe, fără nimic.”
Câțiva tineri din Cluj, de exemplu, învață să devină cofetari, prin programe ale Agenției de Ocupare a Forței de Muncă.
Maria Mareș, președinte ANOFM: ”Cei mai mulți NEET avem la Dolj și Suceava.”
Cum această generație a crescut și mai mult în pandemie, Comisia Europeană a ridicat vârsta celor care pot fi incluși în diferite programe de sprijin până la 29 ani. În plus, oferă companiilor care îi angajează subvenții pentru fiecare individ: 2.250 de lei pe lună, timp de un an.
Și o serie de firme sau organizații non-guvernamentale au fost selectate să primească fonduri europene pentru a-i învăța o meserie pe acești tineri vulnerabili, printr-un program numit Viitor pentru tinerii NEETs II.
Lista finală aprobată de autorități cuprinde 49 de proiecte europene, desfășurate de firme, instituții sau alte organizații de profil, care le vor oferi acestor tineri cursuri de formare profesională și, ulterior, oferte de angajare. În total, vor fi puse la dispoziție aproximativ 85 de milioane de euro , iar fiecare organizație va primi între două și șase milioane. Tinerii incluși în aceste proiecte au între 16 și 29 de ani, nu sunt la facultate și nu au un loc de muncă.
Și în anii trecuți au fost organizate cursuri de reconversie profesională cu bani europeni, însă în urma unor suspiciuni de fraudă Comisia Europeana a întrerupt plățile.
Raluca Turcan, ministrul Muncii: ”Nu este treaba mea să verific treaba asta, sunt proiecte. Acolo unde sunt proiecte în comun, calitatea de beneficiar și de partener va fi urmărită foarte serios și am cunoștință de proiecte câștigate care s-au transformat în niște prostioare și nu și-au atins numărul de beneficiari.”
Cursurile la aceste firme vor începe din toamnă, iar banii vor veni prin Ministerul Fondurilor Europene.
