Ecosistemul Dunarii ar putea fi distrus. Cum vor sa transforme croatii un paradis in canal navigabil
Un proiect ambitios al autoritatilor din Croatia, menit sa faciliteze transportul de marfa pe Dunare, ar putea distruge fragilul ecosistem al acestui fluviu, iar peisajele salbatice vor disparea pentru totdeauna.
Agentia croata Waterway vrea sa indrepte cursul fluviului si sa acopere malurile cu placi de ciment, pentru a usura transportul fluvial.
Daca va fi pusa in practica aceasta idee, flora si fauna din regiune vor fi iremediabil afectate, spune Arno Mohl, de la Worldwide Fund for Nature.
Ecologistul explica riscul pe care il presupune incercarea croatilor de a “disciplina” cursul Dunarii. “Vor repeta greselile pe care le-au facut austriecii in anii 1970 si 1980”.
Recent, o mare parte din zona austriaca a Dunarii a fost redata salbaticiei, dupa ce oficialii au inteles eroare comisa atunci, cand au reamenajat cursul Dunarii.
Deocamdata Serbia si Croatia nu au distrus acest fluviu din cauza problemelor economice care nu au facut o prioritate din exploatarea lui.
Acum insa se gandesc sa eficientizeze transportul de marfa pe Dunare. Un proiect similar au in minte si vecinii lor sarbi, scrie BBC News.
In prezent, partea sarbo-croata a Dunarii nu permite un transport permanent, pentru ca blocheaza uneori accesul barjelor, inundand sau secand anumite zone.
Ecologistii sustin insa ca fluviul trebuie lasat sa-si urmeze cursul firesc si sa se umfle din martie pana in august, din cauza ploilor si a topirii zapezilor din munti.
Astfel se dezvolta si ecosistemul unic, atat de apreciat de turisti: campiile sunt inundate, pestii se inmultesc, iar pasarile vin sa consume pesti.
Specialistii in conservarea mediului recomanda ca barjele care circula pe fluviu sa fie adaptate specificului acestei ape, nu invers - sa fie transformata Dunarea, pentru a facilita accesul catorva barje.
Decizia la fi luata in final de ministrul mediului din Croatia, peste cateva saptamani.
In timp de acest proiect ar putea distruge biosfera Dunarii, croatii vor sa transforme o alta arie in zona protejata de UNESCO – este vorba de Kopacki Rit.
Dunarea a dat nastere unor regiuni extrem de pitoresti, care sunt acum incluse in parcuri nationale ale statelor pe care le strabate:
• Pacul Natural Obere Donau (Germania)
• Regiunea Neuburg si Ingolstadt (Germania)
• Regiunea protejata Donauleiten (Germania)
• Parcul National Donau Auen (Austria)
• Chránená krajinná oblasť Dunajské luhy (Slovacia)
• Parcul Duna-Ipoly Nemzeti (Ungaria)
• Gemenc (Ungaria)
• Parcul Natural Kopački Rit (Croatia)
• Rezervatia Naturala Gornje Podunavlje (Serbia)
• Parcul National Fruška Gora (Serbia)
• Rezervatia Naturala Koviljsko-petrovaradinski rit (Serbia)
• Rezervatia Naturala Great War Island (Serbia)
• Parcul National Đerdap (Serbia)
• Parcul National Portile de Fier (Romania)
• Parcul Natural Persina (Bulgaria)
• Zona protejata Kalimok-Brushlen (Bulgaria)
• Rezervatia Naturala Srebarna (Bulgaria)
• Parcul Natural Muntii Macinului (Romania)
• Parcul Natural Mica Balta a Brailei (Romania)
• Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (Romania)
