"Ars de viu". Un laureat al premiului Nobel pentru literatura, co-autor al unei carti despre tragedia unui roman din Italia
Cartea "Bruciato vivo", care spune povestea lui Ion Cazacu, romanul ars de viu de angajatorul sau italian in 2000, a fost scrisa scris de laureatul premiului Nobel Dario Fo impreuna cu Florina Cazacu, fiica victimei
Intr-un interviu acordat Dariei Bignardi, in emisiunea "Le Invasioni Barbariche", scriitorul Dario Fo (foto) a vorbit despre cartea pe care urmeaza sa o lanseze si pe care a scris-o impreuma cu Florina, fiica romanului ucis in Italia in urma cu zece ani. Ion Cazacu - un imigrant roman care muncea pentru Cosimo Iannece - a fost incendiat de patronul sau in seara zilei de 14 martie 2000. Cei doi s-au intalnit intr-un apartament in care romanul locuia alaturi de alti imigranti, iar intre ei a izbucnit o cearta, patronul acuzandu-l ca vrea sa plece de la firma. Cazacu a infirmat acest lucru, dar s-a plans de faptul ca are un salariu foarte mic. De aici si pana la momentul in care patronul a turnat benzina pe Cazacu si i-a dat foc nu a mai fost decat un pas.
Citeste si: Calvarul romancelor plecate la munca in Sicilia. "Abandonate de Dumnezeu" in insula unde tacerea este lege
Cartea "Bruciato vivo" ("Ars de viu"), care va aparea pe 10 aprilie, la editura Chiarelettere, reconstituie povestea lui Ion Cazacu. "Suntem o tara de dezinformati care continua sa uite tot ceea ce se intampla. Suntem toti responsabili. Mai ales intelectualii", a declarat Dario Fo, in emisiunea citata. "Suntem cu totii vinovati - noi, spectatorii, deseori nepasatori - de aceasta ticalosie rusinoasa. E de necrezut, dar s-a intamplat si continua sa se intample. Povestea lui Ion Cazacu, victima nevinovata a violentei oarbe a angajatorului sau, nu este un fapt izolat. S-a intamplat ca si alti doi muncitori kosovari din (regiunea, n.r.) Marche au fost ucisi de un angajator local: greseala lor, ca si cea a lui Cazacu, era aceea de a pretinde sa fie platiti, sa fie respectate contractele lor", a spus Fo.
Dario Fo voia, de multi ani, sa povesteasca aceasta intamplare, care a impresionat intreaga comunitate italiana si nu numai. Cu ajutorul Florinei, fiica romanului ucis, scriitorul italian a reusit sa readuca in memoria publicului actele de violenta atat de nemiloase incat pare imposibil ca ele sa fi avut loc. Si sotul Florinei, faiantar ca si Ion, este, in prezent, amenintat, fiind si el victima a violentelor si a abuzurilor. "In jungla de pe piata fortei de munca, in special in domeniul constructiilor, nu exista reguli, castiga cine are mai multa putere. Iar justitia noastra, asa cum demonstreaza Florina, nu reuseste intotdeauna sa impuna adevarul si drepturile (angajatului, n.r.)", a mai spus scriitorul Dario Fo.
Florina s-a nascut in Romania, in 1982, si a ajuns in Italia in 2000, dupa tragedia tatalui sau, cu speranta de a i se face dreptate, iar apoi dorea sa se reintoarca in tara. Dar acest lucru nu s-a intamplat, iar acum traieste in Gallarate, orasul in care tatal sau a fost ucis. Magistratii italieni au redus la aproape jumatate, de la 30 de ani la doar 16 ani, pedeapsa cu inchisoarea pronuntata in cazul patronului condamnat pentru ca l-a ucis pe angajatul roman, pe care l-a stropit cu benzina si apoi i-a dat foc.
"S-a intamplat asa: Florina, iesind din casa intr-o zi, l-a vazut (pe Cosimo Iannece, n.r.) plimbandu-se linistit prin oras", a mai spus Fo in emisiunea italiana. Iannece a fost eliberat conditionat, dupa ce judecatorii au stabilit ca nu este necesar ca el sa execute pedeapsa de 16 ani, existand motive suficiente ca acesta sa iasa mai devreme din inchisoare. Ion Cazacu a suferit arsuri pe 90% din suprafata corpului si a murit la spital, in urma unui stop cardiorespirator. Cazacu avea o diploma de inginer obtinuta la Bucuresti si era unul dintre cei 20 de extracomunitari care lucrau pentru firma lui Iannece. Romanul spera ca din banii obtinuti sa-si poata aduce in Italia si sotia si cele doua fiice, potrivit presei italiene, care, la momentul tragediei, a acordat spatii largi acestui subiect.
Iannece a fost arestat, iar faptele sale au scandalizat sindicatele, care s-au mobilizat in apararea muncitorilor migranti. In fata familiei romanului, patronul s-a scuzat spunand ca nu a vrut sa-l ucida si ca totul a fost un incident tragic. Cosimo Iannece a fost condamnat, in iulie 2002, de Curtea de Apel din Milano, dar condamnarea i-a fost anulata de Curtea de Casatie, care a invocat vicii de procedura. Procesul a fost reluat si au fost adaugate circumstante agravante, procurorii invocand faptul ca Iannece a actionat cu intentie, pentru "a-si afirma, cu o violenta exemplara, propria autoritatea asupra victimei si a altor imigranti". Judecatorii de la a treia instanta au decis sa renunte la circumstantele agravante, considerand ca, in lupta dintre Cazacu si Iannece, erau in disputa chestiuni legate de munca.
