Responsabilii de recuperarea datoriilor externe si ce (n-)au facut acestia

Pe urma miliardelor pierdute ale Romaniei socialiste, investite in afara

Inainte de 1989 singurele institutii care puteau sa desfasoare activitati comerciale in strainatate erau celebrele intreprinderi de comert exterior, multe dintre ele anexe ale Securitatii. Dupa numeroase solicitari, Ministerul de Externe a dat un raspuns la intrebarea noastra: cine se ocupa de recuperarea banilor?

"Ceea ce va recomand este sa va adresati institutiei competente in domeniu, respective MEC si mediului de afaceri in calitatea sa de urmas istoric al tuturor ministerelor cu profil industrial din epoca socialista", a raspuns Doris Mircea, director general pentru diplomatie publica al MAE.

Asadar problema este pasata spre alta institutie: Ministerul Economiei. Si aici raspunsurile sunt vagi. La Ministerul Economiei nimeni nu stie nimic si nu are nici o vina. La Ministerul Finantelor personalul abilitat are agenda incarcata.

Razvan Orasanu, fost sef la Agentia de Valorificare a Activelor Statului, incearca sa explice de ce acest subiect este un cartof fierbinte, pasat de la o institutie la alta.

"Statul roman, si v-o spun cu toata raspunderea, nu are in momentul de fata un bilant complet al tuturor bunurilor, actiunilor si creantelor pe care e detine", spune Orasanu.

Nimeni nu stie exact cati bani avem de primit. Si mai grav este ca multe tari care ne sunt datoare nici nu mai apar in listele oficiale. In Sudan, ambasadorul roman la Khartoum, Ghitulescu, este jenat ca trebuie sa ne livreze acelasi text ca la Bucuresti.

"V-as ruga sa folositi materialul pe care doamna Doris Mircea, director general si purtator de cuvant vi l-a acordat recent", spune ambasadorul.

In biroul lui Al Wassila Al Samani, fost ministru de extrerne si actual ministru al resurselor umane aflam si punctul de vedere oficial. Sudanul nu se mai gandeste sa plateasca datoria. O solutie ar fi ca romani sa investeasca in Sudan. Lucru pe care l-au mai facut acum 30-40 de ani.

Insa solutia de a recupera banii prin investitii se pare ca nu a fost luata in calcul de autoritatile de la Bucuresti. Si totusi au existat incercari de a recupera datoria din Sudan . Dar nu din partea statului roman. La inceputul anilor 2000, in Sudan a fost un boom al petrolului. Cativa oameni de afaceri au simtit oportunitatea. Este celebra o fotografie din bazarul din Khartoum in care apare Dinu Patriciu, Omar Haissam si fostul consilier prezidential, Dorin Marian.

Surse locale spun ca afacerea romanilor in Sudan n-a mai avut loc din cauza lui Omar Haisam care a incercat sa vanda arme rebelilor din sud. Hayssam a fost expulzat imediat.

Sudanul este sarac doar pentru sudanezii de rand si poate pentru romani atunci cand vine vorba de datorii. Sudanul face 75 de tone de aur anual. O tona de aur acum este in jur de 46 de milioane de de dolari, asa ca datoria Sudanului fata de Romania ar putea fi acoperita cu doar 4 tone de aur.

Articol recomandat de sport.ro

Stadionul din Bacău: teatrul mort din centrul orașului! Cum mai arată „sufletul” fotbalului băcăuan