Care sunt țările UE care ajută Ucraina cu echipamente militare? În trecut, Kievul a fost un „paradis al armelor”

Însă, problema livrărilor de arme către Ucraina rămâne un subiect destul de controversat. Germania a fost unul dintre cei mai vehemenți opozanți în acest sens, iar ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a declarat că este "greșit să le spui oamenilor că superioritatea militară a Rusiei asupra Ucrainei poate fi echilibrată prin trimiterea de arme".

În Ucraina, însă, există dezamăgire față de această reticență de a oferi ajutor militar.

Dar există țări care sunt dispuse să furnizeze arme Ucrainei, inclusiv statele baltice, Republica Cehă și Polonia.

Polonia

Săptămâna trecută, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a oferit oficial "zeci de mii de gloanțe și muniție de artilerie, MANPAD-uri, mortiere ușoare, UAV-uri de recunoaștere și alte tipuri de arme defensive", dar nu a dezvăluit alte detalii despre termeni și condiții.

Citește și

Premierul Poloniei: Preşedintele rus Vladimir Putin urmăreşte să destrame NATO

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Yago Rodriguez, un analist politic, a declarat pentru Euronews: "Se crede că Varșovia a trimis deja drone kamikaze. Acesta este un sistem de armament în care muniția este o dronă care zboară deasupra unei zone, așteptând ținta și atacând doar după ce aceasta a fost localizată”.

"Faza de survolare în cerc permite selectarea țintelor care urmează să fie lovite", a adăugat analistul politic.

De asemenea, se crede că Varșovia a trimis rachete portabile antiaeriene GROM, care sunt arme ghidate termic și care permit ca un avion să fie lovit la o distanță de până la trei kilometri. Aceste arme sunt utilizate în principal împotriva tancurilor pentru a încetini un eventual atac terestru.

Rachetele, pe de altă parte, ar fi folosite pentru a limita superioritatea strategică aeriană totală a Rusiei în acest moment. Dronele kamikaze ar putea, de asemenea, să lovească poziții de artilerie rusești.

Republica Cehă

Guvernul ceh a furnizat Ucrainei zeci de rachete de artilerie în ianuarie, ca parte a sprijinului țării pe fondul amenințării iminente a invaziei Rusiei.

Transferul a 4.006 proiectile de 152 de milimetri stocate, cu o valoare totală de 1,7 milioane de dolari, fără costuri pentru Ucraina, a fost aprobat în urma unei cereri din partea Ministerului ceh al Apărării.

Țările baltice

Letonia și Lituania sunt pregătite să furnizeze rachete antiaeriene Stinger și echipamente conexe. Estonia va dona o cantitate nespecificată de rachete antitanc Javelin.

Însă, guvernul german analizează un permis solicitat de Estonia pentru a livra aceste arme Ucrainei.

Obuzierele din stocurile fostei Germanii de Est au fost vândute mai întâi Finlandei în condiții speciale, iar de acolo au fost date Estoniei.

Una dintre aceste condiții era că Berlinul putea să se opună prin veto destinației finale a armelor.

Germania

Berlinul a trimis recent 5.000 de căști de protecție Ucrainei, despre care analistul politic Yago Rodriguez a spus că a fost un ajutor non-letal, dar și un act politic.

"Ajutorul economic din partea Germaniei și a Uniunii Europene a fost substanțial, dar arată o alegere politică. Faptul că nu vrea să trimită arme nu înseamnă că alege pacea. Înseamnă să nu vrei să fii alături de Ucraina cu orice preț", a declarat Rodriguez.

Berlinul a oferit, totuși, Kievului un ajutor economic de peste 2 miliarde de euro în următorii ani, în timp ce luni a anunțat că va trimite trupe suplimentare la grupurile de luptă NATO din Europa de Est.

Spania, Olanda și Danemarca

Spania a mobilizat fregate și avioane de luptă în Marea Neagră. Olanda și Danemarca au mutat trupe, dar în alte țări NATO, pentru a descuraja Rusia de la posibile atacuri.

Este de neconceput ca UE să ajute militar Ucraina pentru a-și apăra granița, a declarat Rodrigues.

"În tratatele UE, blocul NATO poate interveni doar pentru a apăra un alt stat membru", a spus analistul politic.

Dar directorul executiv al Fundației Internaționale Renașterea din Kiev, Oleksandr Sushko, a declarat pentru Euronews că o ocupație la scară largă a Ucrainei este puțin probabilă.

"Nu cred într-o ocupație totală a Ucrainei. Populația este împotrivă, iar Moscova nu are suficiente resurse", a declarat Sushko.

"Ceea ce Moscova ar putea încerca în schimb este să creeze un sistem bosniac, un stat disfuncțional și o administrație divizată ineficientă, cu unele părți controlate de Rusia. Un stat nefuncțional", a completat Sushko.

Ucraina, un fost "paradis al armelor". Chiar are Ucraina nevoie de mai multe arme pentru a se apăra?

Țara a fost, până acum câțiva ani, unul dintre cei mai mari exportatori de arme din lume. Când făcea parte din URSS, Ucraina producea 30% din armamentul sovietic. Din punct de vedere numeric, aceasta a angajat un milion de muncitori în peste 750 de fabrici din țară.

Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, aceste arme au dispărut pe piața neagră și au fost revândute în țările africane.

În 2012, Kievul a fost al patrulea cel mai mare exportator de arme din lume. Pakistanul, China și Rusia erau cei mai buni clienți ai săi.

Una dintre probleme era că Ucraina producea piese de schimb ale sistemelor de arme, dar nu avea o industrie capabilă să creeze o armă completă. O altă problemă majoră era corupția.

În 2010, toate companiile ucrainene din domeniul apărării au fuzionat într-un conglomerat numit Ukroboronprom care, în doar zece ani, a distrus producția internă din cauza corupției.

În 2014, Ucraina avea, oficial, aproximativ 168.000 de militari, dintre care doar 6.000 aveau pregătire militară. Restul făceau parte dintr-o administrație gigantică, dar inutilă.

În documentarul său "Ucraina, războiul uitat", jurnalistul Carlos Gonzalez a arătat cum, atunci când teritoriile din estul țării s-au divizat, s-au format grupuri de voluntari ucraineni.

Unele dintre ele erau orientate spre extrema dreaptă. Altele nu erau. Au existat, de asemenea, grupuri paramilitare formate de musulmani ucraineni.

Acest lucru a fost finanțat prin crowdfunding, organizații precum "Come Back Alive" găsind bani pentru a cumpăra arme pentru voluntari datorită ajutorului economic al diasporei ucrainene din întreaga lume.

Cum și în ce condiții Statele Unite au ajutat Ucraina?

Una dintre condițiile pe care Washingtonul le-a stabilit pentru trimiterea de arme în Ucraina a fost ca toți voluntarii să fie în armata regulată. Grupurile paramilitare au fost apoi încorporate în trupele regulate. Astfel, armata ucraineană a crescut, conform calculelor Ministerului ucrainean de Interne, la 250.000 de oameni.

Statele Unite au oferit Ucrainei un ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari începând din 2014, iar acest ajutor include vehicule și radare anti-artilerie. De asemenea, NATO a trimis instructori militari pentru a instrui trupele ucrainene.

Toate acestea, însă, sunt făcute cu un caracter descurajant. Ucraina a obținut, de exemplu, rachete antitanc Javelin de la SUA. Este vorba de un sistem portabil de lansatoare de rachete. O armă care ar fi foarte utilă în luptă. Contractul de furnizare interzice însă utilizarea acestor lansatoare de rachete în luptă.

Furnizarea este încă un exemplu de tentativă de descurajare. Occidentul nu dorește război. Europa, care depinde de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, nu vrea război. Moscova nu vrea ca Ucraina să facă parte din NATO și nici din Uniunea Europeană. Nimeni nu pare să dorească un conflict și totuși, niciodată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace, continentul european nu a părut atât de aproape de unul.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani