Ce înseamnă pentru România aderarea la Air-Schengen și ce condiții ni se impun. „Vom putea profita”
Austria și-a schimbat poziția și ne deschide calea spre Schengen. Este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România, spune premierul Ciolacu.
Asta înseamnă că nu vom mai sta la cozi uriașe când călătorim cu avionul într-o țară din spațiul Schengen.
Pentru ca acest lucru să fie posibil va fi nevoie de controale mai stricte la granița cu Bulgaria și Ungaria, dar și de primirea refugiaților afgani și sirieni. Autoritățile nu au anunțat oficial când s-ar putea alătura țara noastră așa-numitului Air-Schengen.
Premierul Marcel Ciolacu spune că „am spart gheața. Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”.
Austriecii s-au opus până acum ca noi și vecinii bulgari să fim primiți în clubul select numit „Shengen”. Este o veste bună, pentru că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când călătoresc cu avionul într-o țară din spațiul Schengen.
Potrivit presei din Austria, există însă și anumite condiții, printre care controale mai stricte la frontiera României cu Bulgaria și Ungaria, dar și acceptarea solicitărilor de azil care vin, în special, de la cetățeni afgani și sirieni. Cu alte cuvinte, Austria ar putea impune relocarea migranților în România sau în Bulgaria.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Mi se pare o condiționare excesivă. Nu pentru că România nu ar putea să accepte astfel de migranți. E vorba de un număr care nu este neapărat foarte mare. Problema este dacă nu cumva se încearcă modificarea politicilor europene șantajând România și Bulgaria. Impresia mea este că Austria încearcă să folosească această portiță să treacă la o nouă politică privind migrația, adică să îi pună în fața faptului împlinit. Avantajul pe care îl avem este că facem un prim pas spre aderarea efectivă la Schengen și că pe această bază putem să sperăm că vom avea progrese în perioada următoare. Nimeni cu garantează că va fi în 2024. În orice caz, Austria pare să încerce să mute problema din Austria în România și Bulgaria”.
Însă problemele rămân, este de părere analistul Cristian Pîrvulescu, pentru că pierderile economice ale României sunt legate, în special, nu de transportul aerian, ci de transporturile terestre și navale, pe care Austria refuză să le accepte.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Câtă vreme nu se va intra și terestru și naval, nu putem încă vorbi despre rezolvarea totală a problemei, dar e un prim pas. Evident, vom putea profita de acest lucru pentru a avea negocieri mult mai concrete anul viitor, dar condițiile sunt totuși condiții care exced tratatul Schengen. Nu sunt convins că România le va accepta”.
De asemenea, decizia de relaxare ar trebui să fie discutată într-o ședință extraordinară a Consiliului miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din Europa.
Această relaxare promisă de Austria nu înseamnă totuși că România și Bulgaria vor intra oficial în Spațiul Schengen. Mai sunt mulți pași până acolo. În primul rând, ar trebui să aibă loc până la sfârșitul anului un consiliu JAI, convocat de președenția spaniolă, în cadrul căreia decizia ar trebui votată.
În plus, și Olanda ar trebui să își dea acordul pentru Bulgaria, țară care este luată la pachet cu România pentru aderarea la Schengen, dar cred specialiștii, cel mai probabil și Olanda s-a răzgandit având în vedere declarațiile publice ale Austriei.
Trebuie să vedem însă care sunt consecințele condițiilor impuse României și Bulgariei. În primul rând ar fi vorba despre un control foarte exigent la frontiera română cu Bulgaria și Ungaria - controale care ar trebui să se facă - spun analiștii - doar în cazul în care există informații legate de un trafic foarte important al migranților. Iar, potrivit FRONTEX - Agenția Europeană Poliția de Frontieră - traficul de migranți spre europa, există mai degrabă pe ruta balcanică traditionala care nu vizează România și Bulgaria.
Austira și Olanda au blocat aderarea României și Bulgariei la Schengen la Consiliul JAI din decembrie 2022. România a avut atunci susținerea a 26 de state membre UE.
 (5).webp)
