Procesul in care Dragnea este acuzat de instigare la abuz in serviciu, amanat. "Nicio gratiere nu ma ajuta pe mine"
In ciuda protestelor masive de duminica seara, cand peste 100.000 de oameni au iesit in strada, guvernul ar putea adopta saptamana aceasta, prin ordonanta de urgenta, modificarile la Codul Penal.
Acestea vizeaza dezincriminarea mascata a abuzului in serviciu si a conflictului de interese. Pe de alta parte, masura gratierii ar putea fi propusa intr-un proiect de lege trimis spre dezbatere Parlamentului, dupa cum a sugerat si ministrul Justitiei. Intre timp, procesul lui Liviu Dragnea, judecat pentru instigare la abuz in serviciu a inceput marti cu o amanare.
Dragnea: "Ce gratiere sa ma ajute pe mine? Nicio gratiere nu ma ajuta pe mine. Eu n am auzit de la guvern ca vrea sa dezincrimineze abuzul in serviciu. CCR a adoptat o decizie. Daca trebuie sa iesim in strada pentru a nu pune in acord deciziile CCR cu legislatiea e si asta o optiune. Sau poate CCR a decis acea decizie pentru mine."
Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz in serviciu, iar marti a fost primul termen la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Seful PSD este acuzat ca pe vremea cand era presedintele Consiliului Judetean Teleorman ar fi folosit la organizatia judeteana a PSD doua subalterne ale sotiei sale. Femeile primeau salariu de la serviciul de asistenta sociala dar munceau la PSD Teleorman. Prejudiciul este estimat la putin peste 100.000 de lei.
Dragnea vrea sa aduca probe si martori in apararea sa. Fosta lui sotie, Bombonica Prodana, a cerut sa fie judecata in lipsa.
Presedintele PSD ar castiga de doua ori daca ordonanta de urgenta privind modificarea codului penal intra in vigoare in forma originala. Aceasta ar putea fi adoptata maine, in sedinta de guvern.
Daca articolele nu vor fi modificate, atunci abuzul in serviciu va fi pedepsit numai daca prejudiciul este de peste 200 de mii de lei. Ori in cazul lui Dragnea, paguba e mai mica.
In cazul in care cele doua ordonante gratierea si dezincriminarea abuzului in serviciu ar intra in vigoare, lucru ce i-ar veni ca o manusa sefului PSD, acesta ar avea posibiitatea sa ceara instantei continuarea procesului. Asta in ideea in care ar incerca astfel sa isi dovedeasca nevinovatia.
Liviu Dragnea nu crede ca modificarile aduse Codului penal i-ar fi de vreun ajutor.
"Uitati-va cu atentie pe dosarul meu. Nu ma ajuta pe mine, personal. Eu am inteles de la DNA ca au o problema cu 15.000 de dosare. Nu cred ca toate sunt ale mele. Deocamdata am vazut scandal pe intentii, am vazut dezbatere publica, sa vedem ce va face guvernul."
Dragnea va reveni in fata instantei supreme peste doua saptamani, pe 14 februarie.
Este a doua oara cand Dragnea este judecat. A mai trecut prin dosarul Referendumul, unde a primit doi ani de inchisoare cu suspendare.
De ce este acuzat Liviu Dragnea
Timp de sase luni, procesul s-a desfasurat in camera preliminara, perioada in care Dragnea si fosta sa sotie, Bombonica Prodana, au ridicat mai multe cereri si exceptii, toate fiind respinse de catre magistrati.
Pe 9 decembrie 2016, instanta a dispus inceperea judecarii pe fond a dosarului, dupa ce a stabilit ca probele si actele de urmarire penala efectuate de procurorii DNA au fost administrate legal.
Dragnea a fost trimis in judecata de DNA pentru savarsirea, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, a infractiunilor de instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual.
In acelasi dosar, a fost trimisa in judecata si fosta sotie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, la data comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului si familiei si sef serviciu Secretariat din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
De asemenea, au fost deferiti justitiei Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman; Ionel Marineci, la data faptei sef serviciu in cadrul Complexului de servicii destinat copilului si familiei; Olguta sefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman; Valentina Mirela Marinca, la data faptelor sef al Complexului de recuperare si coordonator al Complexului de servicii destinate copilului si familiei; Nicusor Gheorghe, la data faptelor sef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare; Constantin Claudiu Balaban, fost sef al Complexului de servicii destinate copilului si familiei din municipiul Alexandria; Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica, ambele functionare in cadrul DGASPC Teleorman; Rodica Milos (fosta Ogrija, fosta Draghici), director executiv adjunct al DGASPC Teleorman.
Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru mentinerea in functie si plata drepturilor salariale pentru doua angajate de la DGASPC Teleorman, desi stia ca acestea lucrau de fapt in cadrul organizatiei PSD Teleorman.
Ancheta in acest caz a inceput in anul 2012, dupa ce procurorii au primit informatii ca Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, ar fi cerut mita de la familiile care doreau urgentarea procedurilor de adoptie in cazul copiilor institutionalizati.
Ulterior, in decembrie 2013, procurorii au inregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul ca Floarea Alesu, in schimbul unor foloase necuvenite, proceda la mentinerea ilegala in posturi a doua angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica.
Conform DNA, Adriana Botorogeanu era incadrata din anul 2005 la DGASPC Teleorman in functia de inspector de specialitate in cadrul Serviciului administrativ, in conditiile in care ea figura si ca salariat in cadrul unei societati comerciale din Alexandria. De asemenea, Anisa Niculina Stoica era incadrata, din anul 2006, in functia de referent la Serviciul administrativ din DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, cele doua angajate nu s-au prezentat la serviciu si nici nu au prestat vreuna dintre activitatile inscrise in contractul lor munca semnat cu DGASPC Teleorman, desfasurandu-si de fapt activitatea la sediul organizatiei judetene PSD Teleorman.
In rechizitoriul intocmit de DNA se arata ca, in perioada 2008 - 2012, Liviu Dragnea a detinut functia de presedinte al PSD Teleorman si pe cea de presedinte al CJ Teleorman.
In calitate de presedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona si controla activitatea DGASPC Teleorman, institutie in cadrul careia au fost incadrate Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica, de unde au si incasat salariul corespunzator, fara a se prezenta la locul de munca si fara a desfasura niciun fel de activitate.
Procurorii sustin ca Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica sa se angajeze si sa fie remunerata in cadrul DGASPC Teleorman.
Dragnea mai este acuzat ca a contribuit, prin influenta pe care o avea in calitate de presedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica sa fie mentinute in functie la DGASPC Teleorman.
Tot in rechizitoriu se arata ca Dragnea a determinat-o pe Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, sa isi incalce atributiile de serviciu constand in mentinerea in functie, in calitate de angajate la DGASPC Teleorman, a inculpatelor Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica, desi cunostea faptul ca cele doua isi desfasurau activitatea la sediul PSD Teleorman.
Sursa: Agerpres
Etichete: justitie, proces, Liviu Dragnea, abuz in serviciu, bombonica,
Dată publicare:
31-01-2017 08:51
