Cum sunt expuși copiii la reclame care le alimentează prejudecățile de gen sau ce putem face pentru a combate dezinformarea celor mici pe rețelele sociale?

Roxana Hulpe a vorbit, la „Viitor cu Clasă” despre aceste teme cu Nicoleta Fotiade, specialist media literacy și președinte al Asociației Mediawise Society. AMS formează profesori în școlile din toată țara și îi învață cum să își ajute elevii să navigheze sănătos pe internet.
 

Copiii și adolescenții caută în mediul online distracție și socializare. Informarea e abia pe locul al treilea
 

Nicoleta Fotiade, președinte Asociația Mediawise Society, expert media: Informarea în rândul elevilor este pe locul 3, după distracție și socializare, și e normal să fie așa. Când spun informare nu spun neapărat știri. Informare poate să fie și un do it yourself video pe YouTube sau informații pentru teme, despre un anumit joc online pe care îl joacă în acel moment. Sunt informații care îi ajută pe ei să navigheze în orice situație de socializare. Pentru ei contează ce îi interesează. Este foarte important ca de mici, inclusiv de la 3 ani, când se uită la desene, să înțeleagă rolul personajelor și al informațiilor de acolo și, mai târziu, de ce e important să verificăm o informație, să vedem dacă informația e corectă sau nu, dacă vine dintr-o sursă credibilă sau nu și ce efecte poate avea atunci când dau mai departe în online o informație falsă.
 

Copiii trebuie să învețe să decidă ce informații sunt bune
 

Nicoleta Fotiade, alături de specialiștii de la Mediawise Society, ajută profesorii prin programe de educație media să deprindă instrumente de învățare digitală.

Nicoleta Fotiade:Când ne construim orele de educație media în școli, asta contează foarte mult pentru noi profesorii: pericolul distribuirii informațiilor, pentru că ne oferă ocazia să discutăm cu ei despre cum își caută informațiile și ce impact au asupra identității lor online, ce impact au pentru publicul lor.

Roxana Hulpe: Care sunt efectele?

Nicoleta Fotiade: Depinde de dezinformare. Sunt efecte care nu contează mult. De exemplu, am auzit că mâine o să plouă și dau mai departe și toți se vor îmbrăca și de fapt e o zi frumoasă. La extrema cealaltă ai dezinformari de tipul ''n-o să mai fie benzină la pompă'' Astfel de dezinformări sunt periculoase pentru că pot destabiliza o întreagă societate. Noi îi învățăm pe elevi să pună întrebari, să își dezvolte gândirea critică, să fie în stare să înțeleagă lucrurile astea, să le. Să decidă dacă o informație este bună de dat mai departe sau nu.


În școlile din România există un singur opțional despre educație media
 

Există un singur opțional despre educație. Se numește Competență în Mass-media și este în programa școlară de 20 de ani, dar nu a fost actualizat. Nicoleta a început să formeze încă de acum 20 de ani profesori. A reuşit atunci cu 120 de dascăli din toată ţara şi 30 de formatori pentru predarea acestui opţional.

Nicoleta Fotiade: Din păcate, Ministerul Educației nu a investit prea mult în acest opțional. Acum ar trebui reeditat și manualul, și programa școlară. Această materie e predată de profesorii de științe socio umane, pot și profesorii de limba romană. Orice profesor interesat de educație media care ar putea intra într-un program de formare continuă ar putea să predea acest opțional, indiferent de disciplina pe care o predă în mod normal.

Asociația Mediwise Society, prin parteneriate cu mai multe școli din țară, învață profesorii să folosească rețelele de socializare online și canalele media și să își ajute elevii să interacționeze, să comunice și să se informeze pe internet prin Ghidul Metodologic e educație și cultură media eMerge. Cursul conține șase activități care introduce elevii în noțiuni despre cultura media și cultura pop,în reprezentarea media, gen și prejudecată. Cursul durează 10 ore pentru profesori și este gratuit.

Nicoleta Fotiade:Avem un proiect european acum, despre reprezentarea de gen în cultura pop a tinerilor. Îi învață pe profesori cum să predea la clasă despre reprezentările de gen în cultura pop, despre egalitatea de gen, folosind experiențele și materialele elevilor. Acum gândim și niste scenarii de învățare și pedagogice, pe care profesorii să le gândească la clasa, la gimnaziu și la liceu.
 

Egalitatea de gen este un subiect tabu în școli. Nu există scenarii de învățare
 

Nicoleta Fotiade: De câteva săptămâni mă plimb prin București și văd acele panouri cu reclame la jocurile de noroc. Dacă te uiți cum sunt reprezentate femeile și cum sunt reprezentați bărbații, o să ai un șoc. Femeia e îngrozitor de obiectificată, bărbatul e genul profesional și este o diferență foarte mare.

Roxana Hullpe: De ce acest tipar?

Nicoleta Fotiade: Pentru că vinde. Pentru că avem aceste prejudecăți si gândim ca femeia trebuie sa fie obiectul frumuseții, ba uneori chiar prea frumoasă și cam atât, mai mult de frumusețe nu prea. Barbatul oferă credibilitate, când e la costum și îți explică lucruri. Mulți nu își pun problema, văd imaginea, o înregistrează fără să o treacă printr-un filtru critic: e bine cum e reprezentată femeia asta acolo? Ce spune asta despre femei în general? Despre asta încercăm să le vorbim elevilor, despre gen în cultura pop. Aceste panouri fac parte din cultura noastră populară și apoi îi rugăm pe ei, pe elevi, să creeze propriile lor coperți de reviste, dar cu un conținut alternativ, un conținut care sparge stereotipurile cu care am fost crescuși: fetițele poartă roz și băieții poartă albastru. Și cercetările arată că elevii de 10-14 ani care petrec mai mult online își dezvoltă și strategii de reziliență la diverse mesaje da ură, la jigniri. Pe de o parte învață lucrurile astea, dar au nevoie și de îndrumare. Vorbim despre învățare spontană și asistată. Copiii au nevoie de învățare graduală, chiar de la grădiniță.

Pe site-ul asociației (https://mediawise.ro/) se găsesc resurse educaționale în limba romană gratuite pentru părinți, profesori și elevi. Resursele sunt testate și evaluate național și internațional.