Când va pica Paștele în 2019

paste 2018, bucuresti
Agerpres

Creștinii ortodocși și cei greco-catolici sărbătoresc, duminică, Paștele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii și protestanții.

Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paștele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.

De ce Paștele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

Citește și
Klaus Iohannis
Iohannis, mesaj de Paşte: Vă doresc să vă bucuraţi împreună cu cei dragi de armonie şi înţelegere
Ce au păţit poliţiştii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat

Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.

Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.

 CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Cum a fost surprins Dani Alves la trei zile după ce a ieșit din închisoare
FOTO Cum a fost surprins Dani Alves la trei zile după ce a ieșit din închisoare
Citește și...
Mesaje de Paște. Ce urări le poți trimite celor dragi de Paște
Mesaje de Paște. Ce urări le poți trimite celor dragi de Paște

Mesaje de Paște. Românii trimit cu ocazia sărbătorilor de Paște milioane de mesaje prin SMS, email si rețele de socializare pentru că este mai ieftin și este mai comod să faci urări prin intermediul mesajelor de pe telefonul mobil și internet.

Iohannis, mesaj de Paşte: Vă doresc să vă bucuraţi împreună cu cei dragi de armonie şi înţelegere
Iohannis, mesaj de Paşte: Vă doresc să vă bucuraţi împreună cu cei dragi de armonie şi înţelegere

Preşedintele Klaus Iohannis le transmite românilor, într-un scurt mesaj de Paşte, să se bucure împreună cu cei dragi de armonie şi înţelegere.

Vreme frumoasă de Paşte, cu temperaturi de peste 20 de grade Celsius
Vreme frumoasă de Paşte, cu temperaturi de peste 20 de grade Celsius

Vremea va fi frumoasă atât în prima, cât şi în a doua zi de Paşte, când în multe zone ale ţării, inclusiv în Bucureşti, vor fi în jur de 21 de grade.

Învierea Domnului, cea mai veche sărbătoare creştină, sărbătoarea bucuriei
Învierea Domnului, cea mai veche sărbătoare creştină, sărbătoarea bucuriei

Sărbătoarea Paştilor pentru creştini semnifică trecerea de la moarte la viaţă a lui Iisus Hristos. Este prima sărbătoare din istoria Bisericii şi centrul tuturor celorlalte sărbători care s-au adăugat în timp.

Recomandări
Cât câștigă un muncitor străin în România. „Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”
Cât câștigă un muncitor străin în România. „Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”

În timp ce cererea pentru muncitorii străini este tot mai mare, în România nu ajung suficienți. Agențiile de recrutare spun că unii străini ocolesc țara noastră și aleg Ungaria sau Croația.

Autoritățile ruse susțin că au găsit în sângele teroriștilor o substanţă psihotropă care schimbă percepţia realităţii
Autoritățile ruse susțin că au găsit în sângele teroriștilor o substanţă psihotropă care schimbă percepţia realităţii

Cei patru principali suspecţi arestaţi după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova s-ar fi aflat sub influenţa drogurilor în momentul în care au executat împuşcăturile în masă - susțin autoritățile ruse.

Pedeapsa primită de paramedicul SMURD care a agresat sexual o pacientă, în ambulanță, în drum spre Spitalul Elias
Pedeapsa primită de paramedicul SMURD care a agresat sexual o pacientă, în ambulanță, în drum spre Spitalul Elias

Un paramedic SMURD, acuzat că a agresat sexual o pacientă pe care trebuia să o transporte în siguranță, la spital, a fost condamnat la 5 ani și 5 luni de închisoare.