Legea offshore, privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, a fost adoptată de deputați

18-05-2022 | 10:54

Romania, gaze, exploatare — Shutterstock

Deputații au dat votul final pentru modificările propuse la Legea offshore, care permite exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Cristian Matei

Astfel, s-au înregistrat 248 de voturi ”pentru”, 34 de voturi ”împotrivă” și nicio abținere.

”România, din acest moment, a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică.” - a declarat imediat după adoptarea legii președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

”Cei care vor vota astăzi da, vor vota pentru ca gazul românesc să ajungă în casele românilor. Cei care vor vota astăzi nu, vor vota pentru ca gazul rusesc să ajungă în casele românilor. S-a spus că nu este o lege bună. Cei care vor vota astăzi da vor vota pentru siguranța energetică a României. Cei care vor vota astăzi nu, vor vota pentru dependența de gazele rusești.” - a spus, înainte de vot, deputatul PNL Florin Roman.

Textul documentului a fost modificat astfel încât, acum, statul român are drept de preemțiune asupra zăcămintelor ce urmează să fie exploatate.

Proiectul de lege privind exploatările offshore a fost parafat de liderii coaliției de guvernare, PSD-PNL-UDMR, care au promis că statul va încasa mai mulți bani la buget și că vom avea acces la gaz românesc mai ieftin.

Coaliția de guvernare a modificat legea offshore și a anulat, în primul rând - în vechea lege - câteva din taxele care făceau companiile să considere că investiția nu mai e rentabilă.

Acum, statul român ar trebui să aibă de câștigat în primul rând din profitul acestor companii. Proiectul prevede că 60% din profit rămâne la bugetul de stat, iar companiile păstrează diferența.

Recent, ministrul Energiei Virgil Popescu a precizat care va fi raportul câșigurilor pentru România:

”Pe ansamblu, total încasări pe care statul român le va avea din exploatarea gazelor din Marea Neagră, este 60 la sută, procent din total venituri, iar 40 la sută va evalua investitorul. Procentul se aplică la total venituri, minus investiţia recuperată. Deci ce rămâne după ce se recuperează investiţia. În fiecare lună se plătesc aceste lucruri. Se scade amortizarea, diferenţa se împarte, evident, impozitul pe venitul suplimentar şi acolo este o formulă de calcul care ia în calcul 40 la sută investiţie”.

Și premierul Nicolae Ciucă a spus despre Legea offshore că va oferi României posibilitatea să facă primii pași pe calea independenței față de gazele Rusiei.

De asemenea, legea prevede și că, în situația unei crize energetice, România are prioritate în asigurarea aprovizionării cu gaze.

Din 2018 se străduiesc parlamentarii să modifice legea offshore. În 2018, după ce Parlamentul aflat atunci sub tutela lui Liviu Dragnea a introdus impozite foarte mari pentru companiile care exploatau gazul din Marea Neagră, două mari companii au renunțat la astfel de investiții.

Parlamentarii AUR s-au declarat revoltați de noile prevederi ale Legii offshore

Deputaţii AUR au anunțat că votează împotriva legii offshore, dacă amendamentele lor nu sunt admise.

"Suntem total de acord că exploatarea gazelor trebuia începută de ieri, dacă era posibil. Îl tragem la răspundere pe Virgil Popescu pentru că nu a demarat procedurile mai devreme, dar asta nu înseamnă că trebuie să adoptăm o lege pe repede înainte, fără a exista un consens politic şi fără un minim de transparenţă. Asta acuzăm şi, de aceea, dacă nu reuşim să trecem din amendamentele respinse în Comisiile de buget şi industrie, AUR va vota împotrivă", a precizat liderul deputaților AUR, George Simion, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

El a criticat faptul că actul normativ nu prevede sancţiuni pentru cei care exploatează în Marea Neagră, adăugând că AUR a depus un amendament ca acestea să meargă până la 30% din cifra de afaceri dacă nu se respectă legea.

"Nu există sancţiuni pentru cei care exploatează în Marea Neagră. Dacă exploata Romgazul şi doar Romgazul nu aveam nimic împotrivă, fiind o companie a statului român. Au fost scoase sancţiunile pe traseul legislativ la Senat şi ni s-a spus că pot fi sancţionaţi pe altă lege. Nu considerăm normal ca în actuala lege să existe doar drepturi pentru cei care exploatează zăcămintele şi nu şi obligaţii şi nu şi modalităţi de penalizare. În acest sens, am depus un amendament pentru adăugarea de sancţiuni cu până la 30% din cifra de afaceri. Cred că, dacă era doar Romgazul, nu aveam nicio problemă, dar, conform unui acord privind zăcămintele din Marea Neagră, cel care administrează zăcămintele şi ia deciziile este compania austriacă OMV Petrom. Asta nu e prevăzut în lege, dar acordul există. Din păcate, nu este public", a susţinut deputatul AUR.

George Simion a amintit privatizările "în mare parte păguboase" făcute în România.

"La fel cum avem dosarele marilor privatizări, privatizări în mare parte păguboase pentru contribuabilul român, pentru statul român, credem că avem şi cazul gazelor din Marea Neagră. Aş compara magnitudinea acestei legi ca şi Legea Petrom. Nici acum nu cunoaştem toate detaliile din contractul de vânzare a Petrom, e vorba de miliarde de euro şi o exploatare care se întinde pe 20, 30 de ani. Nivelul redevenţei, conform actualei legi, se fixează la redevenţa de pe 1 ianuarie 2023. Nu ştie nimeni ce se va întâmpla pe viitor şi reclamăm acest articol din lege şi vom încerca să-l schimbăm în plenul Camerei Deputaţilor", a susţinut el.

Ce prevede Legea offshore

Legea stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de exploatare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

Potrivit unui amendament adoptat de deputaţi, citat de Agerpres, la propunerea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre localizate pe uscat (onshore), ANRM stabileşte ori, după caz, actualizează lista perimetrelor petroliere onshore de adâncime şi a zăcămintelor.

Proiectul defineşte, conform unui alt amendament, acordul petrolier referitor la perimetre petroliere onshore de adâncime ca fiind actul juridic încheiat între ANRM şi una sau mai multe persoane juridice române sau străine, în vederea acordării concesiunii petroliere într-un perimetru petrolier localizat pe uscat, potrivit prevederilor Legii 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Un alt amendament face referire la redevenţe, contribuţii, taxe şi impozite, tarife, aplicabile specific sau în mod disproporţionat sectorului petrolier: "În acest sens, impozitele, taxele şi contribuţiile, tarifele aplicabile specific sau în mod disproporţionat sectorului petrolier, cuprind: impozitele, taxele şi contribuţiile, tarifele aplicabile unui număr limitat de sectoare de activitate, cum ar fi sectorul energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui număr limitat de operatori economici, definiţi pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profilului".

Titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime şi/ sau titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau perimetre petroliere onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare, mai prevede un alt amendament.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare. Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.