Noaptea de Înviere, fără restricții. Klaus Iohannis: Revenirea la normalitate e din ce în ce mai aproape
Preşedintele Klaus Iohannis a susținut o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Sinteza declarațiilor susținute de Klaus Iohannis:
- Ne mai despart doar câteva zile de cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În noaptea de Înviere restricțiile de circulație vor fi ridicate, astfel încât toți cei care vor să participe la slujbe să o poată face. Sunt convins că Biserica se va organiza foarte bine, astfel încât să nu se expună nimeni. Dragi români, să fim parte a acestui efort și în noaptea de Înviere.
- Vaccinarea cât mai multor români înseamnă eliminarea restricțiilor și revenirea la normalitate. Nu suntem încă în punctul de a renunța complet la restricții.
- Trebuie să fim realiști și să nu ne amăgim singuri: pandemia nu a dispărut. Numărul celor care pierd zilnic lupta cu boala ne arată că se impune să rămânem la fel de vigilenți. Știu că este greu. Revenirea la normalitate e din ce în ce mai aproape
vaccinarea e singura cale de a pune capăt pandemiei. Vă invit pe toți să vă vaccinați.
După declarațiile președintelui, a urmat o sesiune de întrebări:
- Legea inițiată de Cătălin Rădulescu promulgată în 31 martie și prin care evazioniștii scapă de pedeapsă dacă achită prejudiciul. De ce ați promulgat-o și nu ați întors-o la Parlament?
Legea a trecut prin Parlament, a fost sesizată CCR, care a spus că e constituțională și apoi a fost promulgată. Acest Parlament, dacă consideră faptul că legea nu satisface cerințele coaliției, poate să inițieze modificări. În momentul respectiv ciclul se încheiase.
- Ce părere aveți despre tensiunile din zona Mării Negre?
Evident că situația rămâne tensionată, e nevoie de foarte multă implicare. România va face în continuare la NATO și UE pentru a crește reziliența la NATO. E imposibil de spus ce va face Rusia în continuare. Știm că se pregătește un mare exercițiu militar pentru toamnă. Cu toții sperăm detensionarea situației în zona Mării Negre.
- În contextul situației lui Mihai Chirica, vizat de DIICOT. Nu e prea mult pentru PNL să țină 2 penali în funcții înalte?
Ar fi cazul să reacționeze politic și PNL. Dacă nu o va face în următoarele zile vom avea o discuție.
- Când se va putea reveni în totalitate la normalitate?
Depinde de felul în care oamenii vor merge la vaccinare. În scurt timp vom avea suficiente doze pentru oricine vrea să se vaccineze.
- Raed Arafat este omul potrivit la locul potrivit?
S-a ocupat constant și bine de lucrurile de care se ocupă și este evaluat periodic de ministrul de Interne.
- În ceea ce privește PNRR, cât de bine funcționează coaliția, care a mai cerut un termen de 1 lună?
Majoritatea statelor Uniunii Europene nu au finalizat pregătirea planurilor naționale, lucrează în continuare la ele împreună cu Comisia, ceea ce facem și noi. Este o procedură de complicată pentru că până acum nu a existat o astfel de formă de finanțare. Fiecare stat își pregătește un plan, Comisia și Parlamentul European au anumite ambiții legate de Europa verde, Europa digitală și aceste aspecte se negociază.
- Ce șanse sunt de îndeplinire a PNRR?
Șansele sunt de 100%. Apar tot felul de povești vehiculate de opoziție, sunt doar povești. Nu există varianta respingerii Planului. Se va negocia până se ajuge la o formă agreată.
- Considerați că domnul Florin Cîțu ar fi potrivit pentru șefia PNL?
Președintele României nu este președinte de partid și ca atare nu are căderea să se exprime în această privință.
- Când poate fi ridicată starea de alertă?
Atunci când specialiștii ne spun că putem continua și fără măsurile speciale care se instituie doar prin starea de alertă.
- Mâine în Parlamentul European se decide soarta certificatului verde de vaccinare. Veți susține folosirea lui de către agenți economic din România?
Eu nu am fost reticent față de un certificat, ci față de un pașaport de vaccinare, din cauza discriminării. Acest certificat de vaccinare va putea fi folosit pentru motive medicale. Să nu facem din acest instrument unul al discriminării.
Conferința de presă a avut loc după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, unde s-a discutat despre starea de securitate în regiunea Mării Negre, cu implicaţiile pentru România, şi încheierea misiunii NATO Resolute Support din Afganistan.
Comunicatul Administrației Prezidențiale
”Marți, 27 aprilie 2021, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul căreia a fost analizată starea de securitate în regiunea Mării Negre, în contextul acumulării de trupe ale Federației Ruse pe frontiera de est a Ucrainei, și implicațiile pentru țara noastră.
Ca stat riveran și ca unul dintre cei mai apropiați aliați de evoluțiile care au avut loc în ultimele săptămâni, România este extrem de preocupată de situația securității și stabilității regiunii și și-a exprimat îngrijorarea în cadrul Alianței Nord-Atlantice, pentru că tot ceea ce se întâmplă în zona Mării Negre afectează și securitatea euroatlantică.
Țara noastră a susținut în mod constant necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional, soluția fiind în continuare implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk și respectarea strictă a regimului de încetare a focului.
România este în permanentă legătură cu aliații și partenerii din cadrul NATO și al Uniunii Europene și se coordonează și schimbă evaluări cu aliații și partenerii din regiune, inclusiv pentru identificarea opțiunilor adecvate de acțiune.
Anunțul Federației Ruse privind ordinul ca trupele sale să revină în bazele lor permanente, după exercițiile militare din Crimeea și Marea Neagră, a fost important și oportun pentru detensionarea situației, dar nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situație tensionată și de a identifica măsuri de dezescaladare și detensionare, precum și de evitare pe viitor a unor situații similare.
Așadar, autoritățile române rămân vigilente și vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei.
Reuniunea trilaterală România-Polonia-Turcia, desfășurată la București, în perioada 22-23 aprilie 2021, și la care au participat inclusiv miniștrii de externe din Ucraina și Georgia, a avut rezultate foarte bune. Astfel de acțiuni arată, fără echivoc, angajamentul țării noastre, concret și promovat activ, pentru proiectarea stabilității în regiune.
O altă inițiativă întreprinsă în aceeași direcție este organizarea unui Summit al Formatului București în perioada următoare, pentru care se discută cu aliații noștri din regiune și de pe Flancul Estic.
De asemenea, în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a mai decis ca, pe linie NATO, România să continue promovarea demersurilor menite să conducă la consolidarea suplimentară a posturii aliate în România și în regiune, de o manieră responsabilă, conformă dreptului internațional.
Urmare a deciziilor aliate, găzduim deja pe teritoriul țării noastre comandamente și structuri multinaționale NATO și beneficiem de o prezență aliată avansată, cu contribuții importante în plan terestru, maritim și aerian.
Importanța întăririi rezilienței, atât la nivel național, cât și al Alianței în ansamblu, și al partenerilor săi a reprezentat un alt subiect abordat în cadrul Consiliului de astăzi. România a decis să sprijine aceste demersuri prin înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va oferi asistență și expertiză statelor interesate, inclusiv partenerilor din vecinătate. Totodată, în cadrul CSAT, s-a convenit să continuăm susținerea pentru partenerii noștri din Vecinătatea Estică, dar și din Balcanii de Vest, atât pe linie bilaterală, cât și în cadrul formatelor regionale, inclusiv în avansarea relațiilor acestora cu NATO și UE.
În plus, România este interesată de soluționarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre, iar Ministerul Afacerilor Externe a demarat în acest sens unele inițiative la nivelul UE.
Toate aceste demersuri sunt în măsură să sporească securitatea României și reprezintă, totodată, o dovadă clară a solidarității și unității aliate.
Marea Neagră poate deveni un spațiu al stabilității și cooperării doar în măsura în care statele se dezvoltă liber și pot să-și urmeze neîngrădit propriile opțiuni, pe baza respectului reciproc și a respectării stricte a normelor de drept internațional.
Tot în ședința de astăzi, a fost analizată și aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliție.
Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni. România va retrage forțele din Afganistan coordonat cu membrii de coaliție NATO începând cu 1 mai 2021. Toți cei 615 militari și peste 80 de tone de materiale și elemente de logistică vor fi extrase cu aeronave militare naționale și ale coaliției.
Țara noastră a fost constant printre principalii contribuitori la misiunea NATO din Afganistan.
Mii de miliari români au participat la această misiune de-a lungul timpului, fapt care a sporit gradul lor de pregătire în condiții de luptă și a condus implicit la profesionalizarea în ansamblu a Armatei României.
Prestația militarilor români a fost întotdeauna foarte apreciată de partenerii și aliații noștri. România face parte din coaliția împotriva terorismului, iar militarii noștri care acționează în teatrele de operații și-au asumat mereu cu profesionalism și curaj riscurile și pericolele pe care le presupune lupta pe acest front.
Afganistanul va rămâne însă un loc marcat de profundă îndurerare, 27 de militari de elită ai armatei române au căzut la datorie și ei vor rămâne mereu în gândurile noastre.”
.webp)
