În timp ce Rusia continuă să aducă trupe și echipamente militare la granițele Ucrainei, Marea Britanie furnizează Kievului arme ușoare antitanc, pentru auto-apărare, în fața unei eventuale invazii.

Pentru ca tensiunea în zonă să fie și mai mare, liderul din Belarus, Alexandr Lukașenko anunță că țara să va organiza exerciții militare comune cu Rusia, în luna februarie. Scopul declarat: un plan de confruntare cu o presupusă amenințare din vest, adică țările baltice și Polonia, precum și din sud, adică Ucraina. Deocamdată, ministrul rus de externe dă de înțeles că negocierile cu NATO, şi americanii, ar urma să fie reluate.

Deja au început să sosească în Belarus trupe și echipamente militare din Rusia pentru exercițiile comune, programate luna viitoare. Se vor desfășura atât în vestul Belarusului, în apropiere de graniţele cu ţările NATO, Polonia şi Lituania, precum şi în apropierea graniţei de sud, cu Ucraina, a declarat preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Desfăşurarea de trupe ruseşti în Belarus se adauga listei de semnale că Moscova s-ar pregăti să lanseze ofensiva împotriva Ucrainei.

Pe de altă parte, un grup de congresmani americani, reprezentând ambele partide, democrat și republican, a promis aseară, Ucrainei rachete antitanc Javelin, rachete Stinger, arme de calibru mic şi bărci. La rândul ei, Marea Britanie a început să livreze Kievului un prim lot de arme ușoare antitanc, "pentru auto-apărare" - a anunțat ministrul apărării, Ben Wallace. Livrările vor continua, și va fi trimis, de asemenea, un grup restrâns de militari pentru instruire.

”Dacă vreţi să dormiţi liniştiţi în capitalele occidentale, atunci ajutaţi Ucraina în eventualitatea unei invazii ruseşti", spune vicepremierul de la Kiev.

Statele Unite au donat arme de 450 de milioane de dolari. Ucraina a cerut de la rachete anti-navă, la radare şi tehnică electronică. Marea Britanie trimite rachete antitanc, având în vedere că Rusia are la graniţa cu Ucraina peste 3.000 de tancuri, iar solul îngheţat ar permite o invazie cu blindate.

Dacă CIA ar antrena comando-urile ucrainene pe teritoriul american încă din 2015, Canada face asta din 2020, iar acum a trimis forţele speciale în Ucraina pentru eventualitatea unei evacuări a ambasadei lor.

Şi, câtă vreme, planurile imediate ale lui Putin rămân un mister, se văd alte măsuri de rău augur: potrivit cotidianului The New York Times, de la începutul anului, Rusia a evacuat 50 de persoane din corpul diplomatic de la Kiev, familii şi personal ne-esenţial.

Drept reacţie, ministerul de externe al Rusiei s-a mărginit să anunţe astăzi că ambasadă sa de la Kiev "funcționează normal". Potrivit responsabililor americani, evacuarea ar putea fi o mișcare de propagandă din partea Kremlinului, un semnal privind o invazie iminentă sau o diversiune, întrucât ruşii ştiau cu siguranţă că plecările vor fi observate.

Reporter: Care este situația acum, pe teren, în Ucraina? Cât timp a mai rămas?

Vadim Pristaiko, Ambasadorul Ucrainei în Marea Britaniesursa: ”O întrebare bună. Nimeni nu știe. Pentru că nimeni nu știe ce plănuiesc. Acești 100.000 de militri ruși care sunt la granița noastră nu sunt de ajuns să învingă armata noastră. Dar nu este vorba doar despre aceștia. Ne putem confrunta cu milioane de soldați ruși, care ar putea fi mobilizați dacă ei decid să atace".

De altfel, circulă informaţii că au fost mobilizaţi rezervişti din 12 regiuni ale Rusiei, iar pe reţelele de socializare au apărut imagini cu familii care îşi conduc fiii militari la trenuri şi îşi iau rămas bun.

De cealaltă parte, potrivit unor informaţii neoficiale, responsabilii de la Kiev ar fi început să pregătească cele 5 mii de adăposturi ale oraşului. Se discută chiar un plan de evacuare a întregii populaţii din capitala ucraineană, adică cel puţin 3 milioane de oameni.

Bărbat: ”Situaţia este foarte dramatică, iar ca bărbat cu familie, mă tem pentru ai mei”.

Moscova neagă orice plan pentru un atac, dar repetă că ar putea întreprinde acțiuni militare nespecificate dacă Occidentul NATO se extinde în continuare spre Est şi desfășoară forțe militare în estul şi centrul Europei.

Stoltenberg, sceretar general NATO: ”Evident că nu putem fi de acord că n-ar trebui să existe trupe NATO în țările care au aderat la Alianță după 1997. Asta ar însemna, în esență, că jumătate dintre statele noastre membre nu vor putea fi apărate de trupe ale NATO. Atunci vor deveni un fel de state membre de categoria a doua, ceea ce nu vom accepta niciodată”.

Însă criza geo-politica este mult complicată de dependenţa energetică a Europei de gazele ruseşti. Primind-o astăzi pe şefa diplomaţiei germane, ministrul rus de externe a cerut deblocarea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Având ca destinaţie Germania, conducta ar dubla capacitatea de export de gaze ruseşti pe sub Marea Baltică, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, ocolind Ucraina.

Serghei lavrov: ”Le atragem atenţia colegilor germani că este contraproductiv să politizam acest gazoduct, cel mai mare proiect comercial al deceniului, menit să furnizeze securitate energetică atât Germaniei, cât şi întregii Europe”.

Annalena Baerbock, ministrul german de extrene: ”Berlinul are nevoie de o Rusie pe care să poată conta că va furniza gaze Europei în anii următori. Mobilizarea trupelor ruseşti la graniţa cu Ucraina nu are nicio justificare şi e greu să n-o consideri o ameninţare”.

În mod neaşteptat, Lavrov a adoptat un ton conciliator.

Serghei Lavrov: ”Discuţiile de până acum au arătat că există posibilitatea avansării lente în direcţia bună”.

Potrivit CNN, preşedintele Ucrainei a propus o întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin şi Joe Biden. Deocamdată nu au reacţionat oficial nici Moscova, nici Washingtonul.