Ironia macabră din spatele atacului din Christchurch. De ce a vrut răzbunare teroristul


Ultimul update: Vineri 15 Martie 2019 20:19
Data publicarii: Vineri 15 Martie 2019 18:23
Categorie: Stiri externe
Atacul terorist din Noua Zeelandă - 7

Dintr-un oraş extrem de liniştit, în care locuitorii se simţeau în siguranţă totală, Christchurch s-a transformat în doar câteva minute într-un loc al terorii.

Ca o ironie macabră, numele orașului Christchurch se traduce ”Biserica lui Hristos”.

Comunitatea musulmană din Noua Zeelandă se află sub şoc după tragedia pe care şi-o explică cu greu ”în cea mai sigură ţară din lume”, notează AFP. Musulmanii coabitează de obicei fără probleme cu celelalte comunităţi din Noua Zeelandă, unde majoritatea locuitorilor privesc cu ochi buni diversitatea.

Conform celui mai recent recensământ din 2013, în Noua Zeelandă trăiesc puţin peste 46.000 de musulmani, reprezentând 1% din populaţie. Cu toate acestea, potrivit biroului de statistică, numărul celor care se declară musulmani a crescut cu 28% între 2006 şi 2013, aproximativ un sfert dintre ei fiind născuţi în ţară.

Prim-ministrul neozeelandez Jacinda Ardern a ţinut să liniştească această comunitate:”Suntem o naţiune mândră că avem peste 200 de origini etnice şi 160 de limbi. Prin această diversitate împărtăşim valori comune”, a declarat ea după atac.

Mustafa Faruk, preşedintele asociaţiei islamice din Noua Zeelandă, a subliniat că membrii comunităţii musulmane s-au simţit întotdeauna în siguranţă în acest arhipelag izolat din Oceania.

Comunitatea credea că ”trăiam în cea mai sigură ţară din lume, nu ne-am fi gândit niciodată că aşa ceva s-ar putea întâmpla”, a declarat el la televiziunea TVNZ. ”Musulmanii au trăit în Noua Zeelandă de peste 100 de ani şi nu s-a mai întâmplat nimic asemănător, deci sentimentele noastre nu se vor schimba”, a dat el asigurări.

Un studiu realizat de Centrul de cercetări interculturale al Universităţii Victoria din Wellington (CACR) în 2010 constata că tinerii proveniţi din comunitatea musulmană, comparaţi cu tinerii maori sau cei de origine europeană, 'se adaptează bine la viaţa din Noua Zeelandă', dar imigranţii musulmani sunt văzuţi 'mai puţin favorabil' decât alte comunităţi de către neo-zeelandezi.

Spre exemplu, imigranţii veniţi din ţări musulmane, ca Indonezia sau Pakistan, se confruntă cu atitudini mai negative decât cei veniţi din China ori din Filipine. O anchetă realizată în 2015 de publicaţia New Zealand Herald releva că, chiar şi atunci când sunt mai calificaţi decât alţii, musulmanii găsesc mai greu un loc de muncă.

Unul din episoadele cele mai tensionate din ultimii ani a fost declanşat de caricaturile înfăţişându-l pe profetul Mahomed, publicate de presa daneză şi preluate de media din Noua Zeelandă în 2016.

Caricaturile au declanşat reacţii puternice în rândul comunităţii musulmane şi au scos în stradă sute de protestatari. Premierul neozeelandez de atunci, Helen Clark, a reacţionat apărând libertatea presei, dar considerând inoportună publicarea caricaturilor.

Atacatorul, motivat şi de o dorinţă de răzbunare

Autorul atacului terorist a postat pe internet imagini cu încărcătoarele şi armele folosite pe care a inscripţionat texte cu referire la ideile sale extremiste, la agresiunile sexuale comise de musulmani pakistanezi asupra unor fete în oraşul englez Rotherham, referiri la Hitler şi la diferite evenimente şi figuri istorice, printre care şi  personaje istorice românești.

Australianul Brenton Tarrant, un supremaţist alb în vârstă de 28 de ani, a ucis cel puţin 49 de persoane şi a rănit alte 48 în atacul armat asupra a două moschei din oraşul Christchurch pe care l-a transmis live pe internet. Potrivit poliţiei, 41 de persoane au murit la moscheea Masjid Al Noor, iar alte şapte la moscheea din suburbia Linwood, o altă victimă murind la spital.

O examinare a imaginilor postate pe internet relevă admiraţia sa faţă de figuri istorice care au luptat împotriva imperiului otoman, o superputere islamică în epoca sa.

Printre numele inscripţionate pe încărcătoarele folosite îl regăsim şi pe Şerban Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti care a participat în 1683 la asediul Vienei alături de otomani, dar apoi a negociat trecerea în tabăra creştină.

Numeroase alte figuri istorice sunt înscrise pe armele şi încărcătoarele sale. Îi regăsim astfel pe Dmitry Senyavin, amiralul rus care a participat la campanii militare anti-otomane, Stefan Lazarevic, un prinţ sârb care a fost vasal al otomanilor înainte de a-şi elibera ţara de sub ocupaţia lor, prinţul bulgar Fruzhin, care de asemenea a luptat împotriva otomanilor sau amiralul britanic Edward Codrington, care a participat la războaiele Napoleoniene şi mai târziu i-a ajutat pe greci să obţină independenţa faţă de imperiul otoman.

Regăsim de asemenea inscripţia ''For Rotherham'' (pentru Rotherham), referire la abuzurile sexuale comise de un grup de bărbaţi pakistanezi asupra unor fete vulnerabile în acest oraş englez şi ignorate în mare măsură de poliţia locală.

O altă inscripţie menţionează doar cifra ''14'', probabil o aluzie la ''14 cuvinte'', un slogan inspirat din cartea lui Hitler, Mein Kampf .

Extremistul de dreapta l-a menţionat şi pe Luca Traini, un simpatizant neonazist afiliat partidului Liga Nordului şi care în februarie anul trecut a rănit cu focuri de armă şase migranţi africani pentru a răzbuna uciderea unei tinere de 18 ani, al cărei corp dezmembrat a fost descoperit în două valize. Fata a fost ucisă de un migrant nigerian căruia îi fusese respinsă cererea de azil. Luca Traini a fost condamnat la 12 ani de închisoare.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

FULLSCREEN
Ironia macabră din spatele atacului din Christchurch. De ce a vrut răzbunare teroristul
  • /

Sursa: StirilePROTV

VIDEO PROTVPLUS.RO