LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 74. Putin intensifică ofensiva, pentru că ”nu își permite să piardă”
Getty

Cum a reușit Putin să piardă Ucraina pentru totdeauna. ”Vladimir Vladimirovici, îți mulțumesc că ne-ai unit”

Când președintele rus Vladimir Putin și-a anunțat decizia de a invada Ucraina, scopul său declarat a fost eliberarea Ucrainei de „neonaziștii” care se presupune că împiedicau poporul ucrainean să aleagă un viitor comun cu Rusia, scrie Kyiv Independent.

Putin se aștepta ca ucrainenii să primească trupele ruse, recunoscători pentru eliberarea lor. După cum am văzut, aceasta a fost doar o fantezie.

Chiar înainte ca Putin să-și înceapă invazia pe scară largă pe 24 februarie, războiul său de opt ani unise deja poporul ucrainean ca niciodată înainte. Sondajele și interviurile cu ucraineni din întreaga țară care au participat la proiectul Voices from Ukraine al Institutului Ucrainean de Cercetare Harvard arată în mod clar că acest efect nu a făcut decât să se intensifice.

Participanții au afirmat că sunt mai mândri de țara lor și de armată mai mult ca niciodată. Mulți dintre cei intervievați sunt vorbitori de limbă rusă și spun că nu au experimentat niciodată opresiunea despre care Putin vorbește. Ei îl disprețuiesc pe Putin și îi numesc pe rușii care au intrat în țara lor „invadatori”, „monștri” și „inumani”.

Departe de a-i primi pe invadatorii ruși, un student universitar anonim din Odesa, scrie: „Îl urăsc pe Putin și pe toți rușii responsabili pentru asta. Pe de altă parte, simt un val de mândrie pentru națiunea mea. Soldații ruși nu sunt oameni, sunt monștri”.

Citește și
uniunea europeana
Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să atingă unanimitatea privind interzicerea petrolului rusesc

Putin a susținut că guvernul ucrainean comite un genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă din sudul și estul Ucrainei și că aceștia trebuie protejați. Totuși, acest student din Odesa scrie: „Ucrainenii nu vor să fie salvați de Rusia. Am fost liberi, suntem liberi și vom fi liberi. Ni s-a permis să vorbim atât limba ucraineană, cât și limba rusă”.

Putin a mai spus că ucrainenii au fost împiedicați să aleagă să fie cu Rusia. Cu toate acestea, din interviuri reiese că ucrainenii au ales: ei luptă pentru viitorul lor ca națiune europeană.

De exemplu, Hanna din Mykolaiv, un oraș din sudul Ucrainei, cu o populație înainte de război de 486.000 de locuitori, scrie: „Vrem doar să fim liberi, să facem parte din comunitatea europeană – și ne bombardează pentru asta! Este o prostie că asta se întâmplă acum, în secolul XXI, într-o țară europeană.”

Dmytro din Lugansk, un oraș ocupat de ruși din estul Ucrainei, scrie: „Vreau ca Occidentul să știe că suferim pentru aspirația de a deveni o țară liberală pe deplin democratică, de a avea capacitatea de a se dezvolta, de a avea control asupra politicienilor noștri, asa că vor înțelege în sfârșit că nu sunt o aristocrație ci manageri. Că avem dreptul deplin de a avea limba noastră, cultura noastră”.

Aceste interviuri arată că acțiunile lui Putin au unit națiunea ucraineană mai mult ca niciodată. Dmytro din Lugansk scrie: „În sfârșit, eu, vorbitoare de rusă din Lugansk, publicul lui Putin, aș putea spune sincer: Vladimir Vladimirovici, du-te la dracu. Îți mulțumesc pentru ajutorul tău de a ne uni națiunea, ca să se trezească și să afle că nu mai există Uniunea Sovietică”.

Rezultatele acestor interviuri sunt susținute de date ale grupului Rating Sociological, o organizație neguvernamentală de sondaj ucraineană. Ea a chestionat ucrainenii după 24 februarie și a constatat că 86% dintre ucraineni susțin acum aderarea la UE și 76% susțin aderarea la NATO . Aceasta reprezintă o creștere cu 20% în ceea ce privește aderarea la UE și o creștere cu 14% în ceea ce privește aderarea la NATO, cu doar câteva zile înainte ca Rusia să-și înceapă invazia pe scară largă .

De asemenea, cotele de aprobare ale președintelui Volodymyr Zelensky au crescut de la aproximativ 50% la 93% de la începutul lunii februarie. Se pare că 98% dintre respondenți susțin acum activitățile Forțelor Armate ale Ucrainei și 88% cred că Ucraina va putea câștiga împotriva Rusiei.

Citeste și...
Război în Ucraina, ziua 83. Rusia vrea să-i judece pentru „crime de război” pe militarii ucraineni de la Azovstal
Război în Ucraina, ziua 83. Rusia vrea să-i judece pentru „crime de război” pe militarii ucraineni de la Azovstal

Știrile PRO TV v-au prezentat, marți, în format LIVE TEXT, cele mai importante informații cu privire la războiul declanșat de Rusia în Ucraina:

Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să atingă unanimitatea privind interzicerea petrolului rusesc
Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să atingă unanimitatea privind interzicerea petrolului rusesc

Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să atingă unanimitatea privind interzicerea petrolului rusesc, în urma unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele UE.

Război în Ucraina, ziua 82. UE: Niciun acord privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Război în Ucraina, ziua 82. UE: Niciun acord privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Știrile PRO TV v-au prezentat, luni, în format LIVE TEXT, cele mai importante informații cu privire la războiul declanșat de Rusia în Ucraina:

Ultimele Știri
Președintele Klaus Iohannis: ”Nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate”
Președintele Klaus Iohannis: ”Nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marți, într-o conferință de presă la palatul Cotroceni, că nu crede că va fi necesar şi că nu există un plan pentru ca România să intre într-un ”procedeu de austeritate”.  

Seceta face ravagii în România. 115 localități sunt afectate dintre care jumătate primesc apă potabilă cu porția
Seceta face ravagii în România. 115 localități sunt afectate dintre care jumătate primesc apă potabilă cu porția

În lipsa ploilor, seceta usucă pământul și seacă râurile. 115 localități din vestul, sudul, și estul țării sunt afectate și peste 50 dintre ele primesc apă potabilă cu porția, unele doar ziua.

Suedia și Finlanda au semnat protocoalele de aderare la NATO. Stoltenberg: Cu 32 de state la masă, vom fi şi mai puternici
Suedia și Finlanda au semnat protocoalele de aderare la NATO. Stoltenberg: Cu 32 de state la masă, vom fi şi mai puternici

Cele treizeci de state membre ale NATO au lansat, marţi, procesul de ratificare pentru aderările Suediei şi Finlandei, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, relatează AFP.