Cât din salariu trebuie să pui deoparte pentru „Doamne ferește!” Explicaţiile unui profesor de educaţie financiară
Luna aceasta se împlineşte un an de când a început pandemia, care nu a lovit doar sistemul sanitar ci şi economia. Milioane de romani au rămas fără loc de muncă sau au avut veniturile scăzute.
Imprevizibilul a venit şi i-a lovit pe mulţi, în contextul în care arata că mai puţin de jumătate dintre români obişnuiesc să economisească.
Nicoleta Deliu Pașol, profesor de educaţie financiară, a fost invitata Stefanei Todica, la emisiunea iBani, şi a explicat cum ar trebui să împărțim veniturile, ca să nu ajungem cu datorii la sfârșit de lună, ba chiar să punem şi bani deoparte, dar și de ce este important să avem un fond de rezervă.
Ştefana Todică: Care este primul pas atunci când vrem să începem o gestionare mai bună a bugetului nostru?
Nicoleta Deliu Pașol: „Noi avem nişte reguli foarte simple și nişte paşi pe care îi urmăm atunci când discutăm despre educație financiară. Primul este să înţelegem unde suntem, care este averea netă, așa se cheamă în termeni de specialitate, după care să înţelegem care este bugetul nostru în fiecare lună.
(…)
Să îţi pui veniturile şi cheltuielile pe hârtie şi de ce e important să faci asta? Pentru că, cumva, toată lumea ştie câţi bani primeşte, majoritatea ne bazăm pe un salariu lunar şi toată lumea ştie ce salariu are. Dar dacă te duci cu discuţia în partea cealaltă de cheltuieli, până nu pui pe hârtie, ai doar o impresie, o chestie relativă. Îţi dau exemplul meu. Eu tot timpul îmi făceam calculul ăsta în minte şi aveam senzaţia că cheltui cam 70% din salariu, iar la final de lună tot timpul ajungeam cu o mică datorie.
(…)
Până când nu mi-am pus pe hârtie… şi sunt aşa cheltuielile alea foarte mici. Dai 100 de lei de trei ori pe săptămână la supermarket, pe care nu le conştientizezi. Că ţie ţi se pare că laşi 500 de lei pe lună pe mâncare, dau un exemplu, când tu de fapt dacă aduni toate cheltuielile mici, ce ai luat şi de la piaţă, ce ai luat de la buticul de la colţul străzii, şi se adună nişte sume foarte mari pe care nu le conştientizezi până nu vezi. ”
Ştefana Todică: Cum ar trebui să ne împărțim salariul?
Nicoleta Deliu Pașol: „20% din salariu ar trebui pus în zona de economii, 50% pe nevoi, lucrurile care te ajuta să supravieţuieşti: casă, mâncare, primul, eventual al doilea rând de haine, transportul la serviciu, dar nu cu taxiul în fiecare zi, lucrurile astea de care chiar ai nevoie, şi 30% e zona de dorinţe, pentru că avem nevoie să ne satisfacem şi dorinţele, că altfel o viaţă tristă e o viaţă care nu merită trăită, la un moment dat.”
Ştefana Todică: E foarte interesantă această diferenţiere între nevoie şi dorinţă, pentru că una e să mergi la serviciu cu metroul, alta e să iei un taxi, una este să cumperi mâncare de la supermarket, alta este să mergi la restaurant în fiecare zi.
Nicoleta Deliu Pașol: „La un moment dat trebuie să le echilibrezi, iar asta depinde foarte mult de bugetul tău. Pentru unii s-ar putea ca mâncatul la restaurant de câteva ori pe lună să intre în zona de nevoi, de a socializa, şi apoi că îţi şi permiţi.”
Ştefana Todică: Cum ar trebui să arate contul de economii?
Nicoleta Deliu Pașol: „Ideal, cei 20% ar trebui împărţiţi pe trei paliere, ai o zonă de protecţie, trebuie să ai o asigurare, în caz că ţi se întâmplă ceva, pe de altă parte, un fond de urgenţă.
Teoria spune că ar trebui să ai puşi deoparte undeva între 3 şi 6 salarii. Aici lucrurile sunt foarte diferite şi depind de nivelul fiecăruia. Cred că exerciţiul pe care ar trebui să îl facem fiecare dintre noi este să ne gândim de câţi bani am nevoie să supravieţuiesc într-o lună, minim. Și apoi să te gândeşti să fii acoperit minimum 3-6 luni de zile. Apropo de ce ai nevoie de fondul acesta de urgențe, pentru că toată lumea discuta tot timpul numai de lucruri neplăcute: doamne fereşte te îmbolnăveşti, doamne fereşte rămâi fără job şi în ultimul an de zile, din păcate, s-a întâmplat de multe ori. Doar că lucrurile se pot întâmpla şi în partea cealaltă şi exemplul meu preferat este de acum şapte ani, a trebuit să merg într-o vară la 13 nunţi. Închipuiţi-vă ce înseamnă 13 nunţi pentru bugetul unui tânăr de 30 de ani, în zona aia. Oricât de mulţi bani ai avea şi oricât de chibzuit ai fi te dă peste cap. ”
Ştefana Todică: Şi sună un pic ciudat să faci credit să mergi la nuntă, nu?
Nicoleta Deliu Pașol: „Exact. Şi de asta trebuie să ai fondul ăsta de urgenţă, să te scape din tot felul de situaţii, care pot fi şi pozitive şi mai puţin pozitive.
(…)
După care ai partea asta de asigurări şi pensii private, unde sunt asigurări de sănătate şi pensiile private, acele instrumente care te ajuta să economiseşti pe termen lung şi dacă, din nou, îţi apar probleme de sănătate.
(…)
Pensiile private şi asigurări sunt instrumente cu un risc foarte mic. Ai pus banii acolo şi ştii că banii ăia îi iei. E adevărat că randamentul nu este grozav, dar te bazezi pe banii ăia.”
Ştefana Todică: Lucrurile arată bine în teorie, dar m-am gândit la un tânăr care este plătit cu 3.500 de lei net pe lună, deci e un salariu peste cel mediu din România, care stă în chirie într-un oraş mare. Dacă ne uităm la această regulă vedem că îi rămân 1750 de lei ca să îşi acopere nevoile de bază, dar trebuie să plătească o chirie, o garsonieră într-un oraş mare e scumpă, cel puţin 1000-1200 de lei, apoi intervin şi alte cheltuieli, de transport, facturi şi aşa mai departe. Depăşim, dacă stăm să facem un calcul, acea sumă de 1750 de lei. Întrebarea este: de unde rupi? de la dorinţe sau de la economii? De unde iei bani ca să îţi acoperi nevoile esenţiale?
Nicoleta Deliu Pașol: „Eu cred că începi să iei câte un pic din fiecare. Nu cred că trebuie să iei doar dintr-o parte sau doar din cealaltă. Un principiu în care eu cred foarte mult este că teoria îţi oferă un context general, aşa ar trebui să fie lucrurile. Dar evident că fiecare dintre le aşază în funcţie de propriul lui context, pentru că până la urma aşa arată un om mediu, dar noi nu suntem toţi pe medie. Sunt oameni care duc o viaţă plină de riscuri şi care spun ok, o să mă descurc indiferent de ce o să se întâmple şi nu am nevoie sau sunt alţii care sunt foarte conservatori. Că vine o pandemie şi ce se întâmplă cu noi. Şi atunci fiecare trebuie să îşi adapteze lucrurile astea.
Dacă nu am decât 1750 de lei de cheltuit, păi înseamnă că ar trebui să îmi găsesc o locuinţă care să nu mă coste mai mult de 800 de lei. Asta înseamnă că trebuie cel mai probabil să stau într-un apartament pe care îl împart cu alţii. S-ar putea ca la banii ăştia să nu îmi permit "luxul" să stau de una singură. Dacă spun că pentru mine este important în viaţă, că e spaţiul meu personal şi pentru mine asta este esenţial, ok, e un lucru pe care mi-l asum. Atunci mă gândesc de unde pot să mai iau? Mai iau un pic de la dorinţe, probabil îmi cumpăr cu o cămaşă mai puţin sau două cafele mai puţin pe săptămână, ca să pot să acopăr nişte diferenţe, şi de la economii la fel, trăind într-adevăr cu un risc asumat că dacă Doamne fereşte se întâmplă ceva, nu o să fiu la fel de bine acoperit.”
Ştefana Todică: Dar sacrificam de cele mai multe ori economiile…
Nicoleta Deliu Pașol: „Trebuie să ştim că lucrurile se întâmplă. Efectiv lucrurile şi rele şi bune din afară liniei, se întâmplă în viaţă. Noi ce am văzut, studiind comportamentele financiare ale oamenilor şi mai ales momentele în care apar probleme, oamenii nu încep să aibă probleme când viaţa lor e liniară, oamenii au probleme atunci când se întâmplă ceva. La un moment dat în viaţă tot se va întâmpla ceva. Că sunt nişte ani în care te duci la 13 nunţi sau sunt nişte ani în care Doamne fereşte te îmbolnăveşti sau se îmbolnăveşte cineva apropiat, sau ai un copil genial căruia îi dai anumite investiţii, ca să facă nişte chestii cu viaţa lui, lucrurile astea se întâmplă, indiferent că sunt pe partea bună sau pe partea mai puţin bună. Ele se întâmplă.”
Ştefana Todică: Să nu ne amăgim că mie nu mi se va întâmpla...
Nicoleta Deliu Pașol: „Da, statistic te uiţi... în viaţa fiecărui om nu există liniaritate, este imposibil. Uite, acum a venit pandemia, asta ne-a lovit pe toţi.”
Ştefana Todică: Unii se gândesc că dacă apare ceva fac un credit şi rezolvă. E o soluţie?
Nicoleta Deliu Pașol: „Creditul are rostul lui în viaţă. Dacă vrei o casă, o maşină, nişte cursuri care să te ajute.
Dar cred că trebuie să începem să ne gândim mai serios: pentru ce ne trebuie creditul ăla şi cât de des îl luăm şi cum îl facem. Asta o să ne ajute inclusiv pe principiul ăsta.
Dacă Doamne fereşte rămâi fără job, cum a venit pandemia, nu mai poţi să iei nici credit. Nu ştii cum evoluează pieţele financiare, este mult mai bine să fii pregătit.”
Ştefana Todică: Ai menţionat ceva mai devreme şi creditul pentru dezvoltare personală. Aici s-ar putea ca discuţia să fie altfel, nu? Ca banii aceştia pe care îi dăm s-ar putea să ni se întoarcă.
Nicoleta Deliu Pașol: „Investiţia cu cel mai mare randament este investiţia în tine. În momentul în care faci o şcoală, în momentul în care faci un curs de dezvoltare profesională, orice, astea ţi se întorc. Pentru că de cele mai multe ori se traduc într-un job mai bun, cu un salariu mai mare, şi asta este cel mai mare randament pe care poţi să îl obţii. Şi atunci da, genul ăsta de investiţii specialiştii tind să le pună la zona de economisire, investiţie, chiar dacă pare o cheltuială în prima fază.”
Puteţi urmări emisiunea iBani, cu sfaturi despre cum să aveţi grijă de banii dumneavoastră, cum îi puteţi înmulţi şi cum să îi investiţi inteligent, începând astăzi, în fiecare marţi, de la ora 20.30, pe stirileprotv.ro.
