Surse: Austriecii vor modificarea legii offshore ca să accepte aderarea României la spaţiul Schengen

×
Codul embed a fost copiat

Cu două zile înainte de şedinţa în care ar trebui să se ia decizia privind extinderea spaţiului Schengen România încă mai speră că Austria îşi va schimba votul.  

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că se poartă negocieri până în ultimul moment. Însă demnitarii de la Viena își mențin hotărârea: nu sunt de acord cu aderarea României şi a Bulgariei. "Este nevoie de mai mult timp", spune cancelarul austriac. El dă vina pe faptul că mulți migranți care ajung în Austria au trecut ilegal granița de la noi, dar surse politice susţin că la mijloc ar putea fi și interese economice.

În ultimele trei săptămâni, austriecii au declarat în repetate rânduri că se opun extinderii spaţiului Schengen. La un summit UE-Balcanii la Tirana, la care participă şi Klaus Iohannis, cancelarul austriac a spus un nu tranşant şi României, dar şi Bulgariei.

Karl Nehammer, cancelarul austriac: „Ministrul de interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi”.

Austriecii invocă vulnerabilităţile de la graniţele de sud-est ale Europei pe rute care trec prin România şi Bulgaria. Politicienii de la Bucureşti au venit cu rapoarte oficiale care arată că doar 2,7% dintre migranţii care au ajuns în vestul Europei au tranzitat ţara noastră.

Citește și
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Klaus Iohannis, preşedintele României: În condițiile în care deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultatele nu pot fi tocmai identice. Nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie convenabilă pentru ambele părți”.

Marceal Ciolacu, președintele Camerei Deputaților: „Votul este unul politic.”

Aşadar, politicienii încă mai speră la un rezultat pozitiv. În această perioadă sunt însă negocieri și în alte domenii.

La doar trei zile după ce ministrul de interne al Austriei a anunţat că va vota împotriva României, o delegaţie a companiei OMV Petrom, condusă de președintele Consiliului de Supraveghere, Alfred Stern, a fost în vizită la Palatul Cotroceni. Într-un comunicat transmis după discuţii, administraţia prezidenţială a transmis că OMV va anunţa decizia finală de investiţii pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră la mijlocul anului viitor.

Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.

Cerințele OMV Petrom

Surse politice susţin că reprezentanţii OMV Petrom și-ar dori şi modificarea legii offshore astfel încât statul să menţină redevenţele pentru gazul pe care îl vor exploata la nivelul de acum şi să renunţe la dreptul de preemţiune. Acest lucru ar însemna că reprezentanţii companiei austriece nu vor fi nevoiţi să oferteze întâi statul român pentru gazele exploatate. La o zi distanţă după vizita de la Cotroceni, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că nu va susţine aderarea României la Schengen.

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să aducem decizia unde o dorim noi. Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment”.

Pe de altă parte Croația a primit acordul Austriei pentru intrarea în Schengen, deşi iniţial această țară se împotrivise. La sfârșitul lunii trecute, Croația a semnat o declarație comună cu Austria și Germania, pentru construirea unui gazoduct care să transporte gaze de pe insula croată Krk spre cele două țări. Investiția ar urma

 

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
Sectorul construcțiilor e tot pe minus. Scădere de 40% pe segmentul rezidențial. Apartamentele care se mai vând acum
Sectorul construcțiilor e tot pe minus. Scădere de 40% pe segmentul rezidențial. Apartamentele care se mai vând acum

Piața de construcții a început anul pe minus. Potrivit datelor de la Statistică, volumul lucrărilor a scăzut în medie cu peste 10 procente în primele luni, față de aceeași perioadă a anului trecut.

România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje de venit între săraci și bogați
România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje de venit între săraci și bogați

România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje din UE între veniturile mari şi cele mici în rândul populaţiei, potrivit unui Infografic Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România, care citează date Eurostat. 

Profituri record pentru băncile din România în 2023, mult peste inflație. Topul celor mai profitabile
Profituri record pentru băncile din România în 2023, mult peste inflație. Topul celor mai profitabile

Băncile mari au raportat pentru anul 2023, în general, profituri în creştere comparativ cu 2022, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor, evoluţia câştigurilor fiind influenţată în principal de nivelurile ridicate ale dobânzilor, scrie ZF

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.