Vizita Papei Francisc în România. Suveranul Pontif a călătorit la Blaj, Șumuleu Ciuc și Iași. GALERIE FOTO & VIDEO
Papa Francisc a fost în România în urmă cu șase ani, într-o călătorie istorică de 3 zile. Suveranul Pontif a vizitat România între 31 mai și 2 iunie 2019, într-un pelerinaj desfășurat sub motto-ul „Să mergem împreună”.
A fost a doua vizită a unui Suveran Pontif în România, după cea a Papei Ioan Paul al II-lea în 1999.
Vizita lui Papa Francisc în România a fost marcată de o mulțime de momente cu încărcătură emoțională.
Alegeri 2025
08:09
Noua hartă politică a României. Județele în care au câștigat Nicușor Dan și George Simion. Cum și-au împărțit voturile
08:04
Predarea buletinelor de vot a decurs exemplar, în toată țara. Unii responsabili au alergat cu sacul, ca să prindă loc în față
07:58
Reacția președintelui interimar Ilie Bolojan după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile „România a ales”
07:54
LIVE | Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale 2025. A fost felicitat de mai mulți lideri mondiali
La sosirea pe Aeroportul Henri Coandă, Papa Francisc a fost întâmpinat de președintele Klaus Iohannis și de oficialități religioase. Ulterior, la Palatul Cotroceni, a avut întâlniri cu președintele și cu premierul Viorica Dăncilă, unde a subliniat importanța solidarității și a unității în diversitate.
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
Vizita Papei Francisc în România
În aceeași zi, s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel și membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Palatul Patriarhiei, participând la o rugăciune comună în Catedrala Mântuirii Neamului. Seara, a oficiat o slujbă la Catedrala Sfântul Iosif, adresându-se comunității catolice locale.
În prima parte a zilei, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie la Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc, un loc de pelerinaj important pentru credincioșii catolici, în special pentru comunitatea maghiară.
După-amiaza, la Iași, s-a întâlnit cu tineri și familii pe esplanada Palatului Culturii, unde a încurajat dialogul interetnic și interreligios, promovând speranța și implicarea tinerilor în construirea unui viitor mai bun.
În ultima zi a vizitei, pe Câmpia Libertății din Blaj, Suveranul Pontif a oficiat ceremonia de beatificare a șapte episcopi greco-catolici martiri, persecutați și uciși în timpul regimului comunist. În cadrul ceremoniei, Papa Francisc a evidențiat curajul și credința acestor martiri, subliniind importanța libertății religioase și a drepturilor fundamentale.
Ulterior, a vizitat comunitatea romă din Blaj, unde și-a exprimat regretul pentru discriminările suferite de-a lungul istoriei și a făcut un apel la reconciliere și incluziune socială.
Omul Papa Francisc
Chiar și modul în care a călătorit Papa până în România a fost unul special. În timpul zborului, Suveranul Pontif a fost însoțit de aproximativ 70 de jurnaliști acreditați, printre care și Andreea Esca, care a împărtășit experiența de a călători alături de liderul lumii catolice.
Prezentatoarea Știrile PRO TV s-a bucurat de un gest special din partea lui Papa Francisc. Andreea Esca s-a fotografiat alături de Suveranul Pontif în timpul călătorei.
„Cald şi comunicativ, Papa Francisc mi-a permis să facem o fotografie împreună, a binecuvântat imaginile unor copii bolnavi şi a stat de vorbă, prietenos şi vesel, cu toţi jurnaliştii aflaţi în aeronavă”, relatează Andreea Esca
Andreea Esca a povestit și despre întâlnirea cu Papa: „E foarte normal, foarte haios aş zice chiar. E cu zâmbetul pe buze tot timpul, foarte cald răbdător, Nu dă senzaţia că bifează nişte sarcini. Absolut deloc, ai senzaţia că are tot timpul din lume să vorbească cu noi. Am transmis că acceptă să primească fotografii cu copiii bolnavi care au nevoie de binecuvântare şi am primit foarte multe mesaje pe WhatsApp cu fotografii ale copiilor din România. I le-am arătat pe rând şi le-a dat binecuvântarea, ceea ce pentru mine a fost un lucru minunat. Sunt convinsă că a însemnat mult şi pentru părinţii acestor copii bolnavi”.
Cine a fost Papa Francisc
Papa Francisc, născut la Buenos Aires, în Argentina, la 17 decembrie 1936, ca Jorge Mario Bergoglio, a fost primul papă iezuit, primul papă din America, primul papă din emisfera sudică şi primul papă născut sau crescut în afara Europei.
Papa Francisc, liderul Bisericii Catolice, a murit la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște. Papa a decedat în reședința sa de la Vatican, Casa Santa Marta, potrivit Vatican News.
Papa Francisc a inaugurat o nouă eră de conducere a Bisericii Romano-Catolice atunci când a fost ales papă, în 2013.
Fiind primul papă din emisfera vestică, primul din America de Sud şi primul din ordinul iezuit, Papa Francisc a adus multe reforme în biserică, dar a avut reputaţia unei personalităţi marcate de modestie şi apropiere faţpă de oameni.
Printre realizările sale semnificative se numără enciclica papală Laudato si ("Slavă ţie", 2015), care a abordat criza climatică şi a susţinut buna gestionare a mediului, eforturile sale de a promova unitatea între catolici, non-catolici şi necreştini şi scuzele sale istorice faţă de cei care au suportat abuzuri sexuale comise de clerici.
Până să fie ales papă, la 76 de ani, arhiepiscopul iezuit de Buenos Aires era o figură proeminentă pe întreg continentul, dar rămăsese totuşi un simplu pastor profund iubit de dioceza sa, prin care a călătorit foarte mult cu metroul şi cu autobuzul în cei 15 ani de episcopat. "Poporul meu este sărac şi eu sunt unul dintre ei", a spus el de mai multe ori, explicându-şi decizia de a locui într-un apartament şi de a-şi găti singur cina.
Primii ani ai carierei
Bergoglio a fost fiul unor imigranţi italieni în Argentina.Tatăl său, Mario, era contabil angajat la căile ferate, iar mama sa, Regina Sivori, era o soţie dedicată cu devotament creşterii celor cinci copii ai lor.
După ce a făcut un liceu pentru a deveni tehnician chimist, tânărul Bergoglio a lucrat scurt timp în industria alimentară, dar s-a simţit chemat de Biserică.
Când avea 21 de ani, a suferit o pneumonie severă pentru care a fost nevoie de extirparea unei părţi din plămânul drept.
A intrat în noviciatul iezuit în 1958 şi apoi s-a orientat către mediul academic, studiind ştiinţele umaniste în Santiago, Chile, şi obţinând o licenţă în filosofie în provincia Buenos Aires. După absolvire, a predat literatură şi psihologie la liceu, urmând în acelaşi timp studii de teologie.
A fost hirotonit preot în 1969, a depus jurămintele finale în ordinul iezuit în 1973 şi, ulterior, a fost superior al provinciei iezuite din Argentina (1973-79).
Mandatul lui Bergoglio în fruntea iezuiţilor din ţară a coincis cu lovitura de stat militară din Argentina (1976), condusă de generalul de corp de armată Jorge Rafael Videla.
În timpul Războiului Murdar care a urmat (1976-83), o campanie a dictaturii militare împotriva stângii şi a altor persoane considerate subversive, între 10.000 şi 30.000 de persoane au fost date "dispărute" (răpite, torturate şi, de obicei, ucise de către armată şi poliţie).
Ulterior, Bergoglio a afirmat că a ascuns mai multe persoane de autorităţi, ajutându-le chiar pe unele dintre ele să fugă din ţară.
Controversa din timpul dictaturii militare
În 1976, doi preoţi iezuiţi care lucrau în cartierele sărace au fost daţi dispăruţi; au fost găsiţi în viaţă, dar drogaţi, pe un câmp, cinci luni mai târziu. La ani de zile după Războiul murdar, rolul lui Bergoglio în răpirea şi eliberarea preoţilor a generat controverse.
Unii critici i-au reproşat lui Bergoglio că nu i-a protejat pe preoţi şi chiar l-au acuzat că i-a predat pe bărbaţi regimului.
Alţii au acceptat afirmaţia lui Bergoglio că a intervenit pe ascuns pe lângă regim pentru a asigura eliberarea lor în cele din urmă. Un proces împotriva lui Bergoglio, care îl acuza de complicitate în dispariţia preoţilor, a fost în cele din urmă respins.
Cardinalul renumit pentru modestie
În anii 1980, Bergoglio a fost profesor şi rector de seminar teologic şi a urmat studii postuniversitare de teologie în Germania.
În 1992, a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires.
A fost numit arhiepiscop de Buenos Aires (funcţie pe care a deţinut-o până la alegerea sa la papalitate) în 1998 şi a fost consacrat cardinal în 2001.
În timpul crizei economice din Argentina, care a început la sfârşitul anilor 1990 şi care a culminat în 2002 cu devalorizarea rapidă a monedei ţării, Bergoglio a dobândit o reputaţie publică de modestie, locuind într-un apartament simplu din centrul oraşului mai degrabă decât în reşedinţa arhiepiscopală şi călătorind cu mijloacele de transport în comun sau pe jos mai degrabă decât într-o limuzină cu şofer.
Intră în conflict cu conducerea țării
A devenit un susţinător deschis al celor săraci şi un politician inteligent, promovând cu abilitate poziţia Bisericii în chestiuni sociale în cadrul întâlnirilor sale cu oficialii guvernamentali. El conducea Biserica argentiniană în timpul revoltelor din decembrie 2001.
Cu toate acestea, conservatorismul său teologic l-a pus în contradicţie cu administraţiile de centru-stânga ale preşedintelui Néstor Kirchner (2003-2007) şi ale soţiei şi succesoarei sale, Cristina Fernández de Kirchner (2007-2015).
Bergoglio a fost un critic deosebit de vocal al iniţiativelor sociale ale lui Fernández, inclusiv legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în 2010. La rândul său, Fernández l-a descris pe Bergoglio drept un extremist de dreapta şi un susţinător al dictaturii Videla.
Cardinalul Bergoglio devenea din ce în ce mai popular în America Latină. În ciuda acestui fapt, el nu şi-a relaxat niciodată abordarea sobră şi nici stilul său de viaţă strict, pe care unii l-au definit ca fiind aproape „ascetic".
În acest spirit de sărăcie, a refuzat să fie numit preşedinte al Conferinţei Episcopale Argentiniene în 2002, dar trei ani mai târziu a fost ales şi apoi, în 2008, reconfirmat pentru un nou mandat de trei ani.
Între timp, în aprilie 2005, a participat la Conclavul în care a fost ales Papa Benedict al XVI-lea.
Cardinalul Bergoglio devine Papa Francisc
În februarie 2013, Papa Benedict al XVI-lea a demisionat, invocând vârsta înaintată şi probleme de sănătate. Un conclav a fost convocat la începutul lunii martie, cu speranţa că înlocuitorul lui Benedict ar putea fi ales şi instalat înainte de apropiata sărbătoare de Paşte.
Bergoglio a fost ales în al cincilea tur de scrutin, la 13 martie 2013, şi a ales numele de Francisc, în onoarea Sfântului Francisc de Assisi (1181/82-1226), care a dus o viaţă de slujire umilă a săracilor, şi amintind, de asemenea, de Sfântul Francisc Xavier (1506-52), membru fondator al iezuiţilor.
Deşi a fost primul papă cu numele Francisc şi a fost numit pe scară largă „Francisc I”, a refuzat să folosească cifra romană „I” pentru a indica faptul că a fost primul care a folosit acest nume papal. (În mod tradiţional, numeralul I nu este adăugat la numele unui papă decât după ce a fost ales un al doilea papă cu acelaşi nume).
Pontificat cu probleme spinoase
Francisc a preluat conducerea unei biserici aflate la răscruce de drumuri. La începutul secolului XXI, romano-catolicii constituiau mai mult de o şesime din populaţia lumii, mulţi dintre ei fiind în America Latină şi Africa.
Cu toate acestea, scandalurile, în special cele legate de abuzurile sexuale ale clerului, care au apărut pentru prima dată în anii '80 şi '90, au subminat statura bisericii, în special în Statele Unite şi în Europa.
În primele sale discursuri publice şi în prima sa slujbă publică, Francisc a cerut o reînnoire spirituală în cadrul bisericii şi o mai mare atenţie la situaţia dificilă a săracilor şi a condamnat cu severitate forţele care au deturnat biserica de la slujirea sa şi au pus-o în pericol de a deveni un „ONG jalnic”.
De asemenea, el a ţinut legătura cu adversarii săi politici, inclusiv cu preşedinta Fernández, pe care a invitat-o la primul său discurs papal oficial. Cu toate acestea, el i-a indignat pe unii tradiţionalişti apărând cu acea ocazie într-o tunică simplă şi nu în hainele papale tradiţionale.
De asemenea, mai târziu, în 2013, a luat măsura fără precedent de a numi un consiliu format din opt cardinali care să îl consilieze cu privire la politica bisericească.
Remarcile sale din acel an, potrivit cărora Hristos „ne-a mântuit pe toţi”, chiar şi pe necatolici, au fost interpretate în general de mass-media ca un mesaj de deschidere şi bunăvoinţă faţă de atei şi agnostici, deşi un purtător de cuvânt al Vaticanului a susţinut ulterior că Francisc a fost interpretat greşit.
Contradicții
În iunie 2013, Francisc a publicat prima enciclică a papalităţii sale, Lumen fidei ("Lumina credinţei"). Aceasta a completat o trilogie de enciclice papale începută de Benedict al XVI-lea privind virtuţile teologice ale credinţei, speranţei şi iubirii, după Deus caritas est ("Dumnezeu este iubire"; 2005) şi Spe salvi ("Salvat de speranţă"; 2007).
Cu toate acestea, Francisc s-a remarcat curând prin declaraţii care au transmis o deschidere faţă de diferite perspective asupra doctrinei catolice, în special în ceea ce priveşte problemele sociale şi etica sexuală. Astfel de declaraţii au fost ulterior fie atenuate de Vatican, fie aparent contrazise de Francisc însuşi.
De exemplu, Francisc i-a surprins atât pe liberali, cât şi pe tradiţionalişti atunci când, într-un interviu acordat în septembrie 2013 unei reviste iezuite italiene, a criticat Biserica pentru că a fost "obsedată" de probleme precum homosexualitatea, avortul şi controlul naşterilor.
Această remarcă a încurajat speculaţiile, atât în interiorul, cât şi în afara bisericii, că va urma o schimbare majoră în învăţătura şi practica catolică în chestiuni precum căsătoria între persoane de acelaşi sex şi contracepţia.
Cu toate acestea, în anul următor, Francisc s-a pronunţat împotriva căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi a apărat familia "tradiţională".
Mai mult, el a afirmat opoziţia categorică a bisericii faţă de avort. Deşi Francisc a vorbit cu simpatie despre drepturile femeilor şi a recunoscut rolul istoric al femeilor în biserică, el nu a aprobat hirotonirea femeilor ca preoţi.
Scandalurile sexuale ale bisericii
Efectele persistente ale scandalului abuzurilor sexuale din biserică au constituit o altă provocare cu care se confruntă papalitatea lui Francisc.
În timpul unei vizite a episcopilor olandezi, în decembrie 2013, Francisc s-a rugat pentru victimele abuzurilor sexuale şi i-a îndemnat pe episcopi să le întindă o mână de ajutor, atât lor, cât şi familiilor lor.
În ianuarie 2014, Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru Drepturile Copilului a recomandat Vaticanului să adopte proceduri pentru raportarea obligatorie către autorităţile de aplicare a legii a persoanelor suspectate de abuzuri asupra copiilor.
Solicitarea a fost respinsă în cursul aceluiaşi an din motive jurisdicţionale. Criticii au observat că Vaticanul a întârziat să pedepsească şi să demită preoţii care erau cunoscuţi ca pedofili.
Deschidere către alte religii
O dimensiune centrală a papalităţii lui Francisc a fost apărarea săracilor şi a celor oprimaţi şi, de la început, a promovat o slujire largă care vizează să includă nu doar creştinii necatolici, ci chiar şi necreştinii.
El a atras mânia tradiţionaliştilor la scurt timp după ce şi-a preluat mandatul, când a spălat picioarele a două tinere, printre care şi o musulmană, într-un centru de detenţie pentru minori, în timpul tradiţionalei reconstituiri din Joia Mare a scenei spălării picioarelor celor doisprezece apostoli de către Iisus. (Tradiţia Bisericii susţinea că femeile nu puteau participa la ceremonie, deoarece apostolii erau bărbaţi).
În noiembrie 2013, a publicat Evangelii gaudium ("Bucuria Evangheliei"), un îndemn apostolic în care a denunţat inegalitatea economică şi a cerut Bisericii să îmbrăţişeze diversitatea sa globală. În august 2014, Francisc a denunţat în mod public presupusele persecuţii ale creştinilor şi ale minorităţilor religioase, cum ar fi yazīdīs, de către grupul insurgent sunnit transnaţional Statul Islamic în Irak şi Siria (ISIS).
Papa și clima
În mai 2015, Francisc a publicat Laudato si' ("Slavă ţie"), cea de-a doua enciclică a papalităţii sale. Laudato si' a proclamat că degradarea mediului înconjurător este "o problemă morală", stimulată de lăcomie şi de capitalismul necontrolat, care a făcut ca fiinţele umane să piardă din vedere relaţiile care le unesc şi să neglijeze Pământul, "casa lor comună".
Promovând conceptul de "ecologie integrală", Francisc a legat acţiunile păcătoase împotriva lumii naturale de exploatarea economică a fiinţelor umane sărace şi de denigrarea drepturilor omului. Documentul s-a remarcat, de asemenea, prin susţinerea drepturilor popoarelor indigene.
Laudato si' a fost publicat cu câteva luni înainte de Acordul climatic de la Paris din decembrie 2015, într-o perioadă de dezbateri controversate despre schimbările climatice.
Momentul ales a contribuit la stârnirea unui interes public considerabil faţă de document, ceea ce a fost neobişnuit pentru o enciclică papală. Iniţial, a polarizat mulţi catolici, în special în Statele Unite, dar a stimulat, de asemenea, schimbări în multe dieceze şi parohii, implicând grupuri de "grijă pentru creaţie", liturghii cu tema creaţiei, un apel la pocăinţă pentru consumul risipitor şi planuri de acţiune de conştientizare ecologică.
Primul Papă care vorbește în congresul SUA
La patru luni după ce a publicat Laudato si', Papa Francisc a efectuat prima sa vizită în Statele Unite, unde a devenit primul papă care s-a adresat Congresului SUA. El a stârnit din nou controverse, de data aceasta ţinând prima slujbă de canonizare din SUA în onoarea lui Junípero Serra, un misionar spaniol din secolul al XVIII-lea al cărui rol în colonizarea Americilor a fost criticat de grupurile pentru drepturile indigenilor.
La New York, Francisc s-a adresat Adunării Generale a ONU şi i-a îndemnat pe liderii lumii să promoveze pacea.
El şi-a încheiat turneul în Philadelphia, cu un discurs în faţa Întâlnirii Mondiale a Familiilor şi cu o slujbă în aer liber în limba spaniolă.
Prima întâlnire a unui Papă cu Patriarhul rus
În februarie 2016, el şi Kirill I, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, au organizat prima întâlnire din istorie între liderii bisericilor romano-catolică şi ortodoxă rusă.
În martie 2016, Francisc a publicat cel de-al doilea îndemn al său, Amoris laetitia ("Bucuria iubirii"), o declaraţie de mare anvergură privind problemele familiei.
În acesta, el i-a îndemnat pe preoţi şi pe episcopi să adopte o atitudine mai primitoare şi mai puţin critică faţă de homosexuali, părinţi singuri şi faţă de cei divorţaţi care s-au recăsătorit, dar care nu au obţinut o anulare, indicând, în acest din urmă caz, că acestor catolici li s-ar putea permite să primească Sfânta Împărtăşanie prin îndrumarea unui preot.
Cu toate acestea, el nu a ridicat regula excluderii lor oficiale de la sacrament şi a reafirmat respingerea de către biserică a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi a contracepţiei.
Pedeapsa cu moartea
În august 2018, Francisc a revizuit catehismul bisericii catolice pentru a respinge pe deplin pedeapsa cu moartea. Anterior, pedeapsa capitală era permisă atunci când era văzută ca fiind singurul mijloc de a apăra vieţi umane împotriva unui agresor nedrept.
Revizuirea afirmă că pedeapsa cu moartea este "inadmisibilă, deoarece reprezintă un atac la inviolabilitatea şi demnitatea persoanei". De mult timp un critic vocal al pedepsei cu moartea, Francisc a declarat că Biserica va lucra pentru a aboli pedeapsa capitală în întreaga lume.
Primul Papă care vizitează Peninsula Arabică
În februarie 2019, Francisc a devenit primul papă care a vizitat vreodată Peninsula Arabică, locul de naştere al islamului, într-o călătorie menită să promoveze fraternitatea religioasă şi pacea. În cadrul vizitei sale de trei zile la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, a participat la Conferinţa globală privind fraternitatea umană şi s-a întâlnit cu Marele Imam Ahmed al-Tayeb, şeful Moscheii Al-Azhar din Cairo şi una dintre cele mai înalte autorităţi ale islamului sunnit.
De asemenea, a celebrat o slujbă papală la care au participat aproximativ 180.000 de persoane, dintre care mulţi erau imigranţi creştini, în ceea ce a fost cea mai mare manifestare de cult creştin din istoria ţării.
Hirotonirea femeilor și a bărbaților căsătoriți
În octombrie 2019, Francisc a convocat o adunare specială de trei săptămâni a Sinodului Episcopilor privind regiunea pan-amazonică.
Obiectivele sinodului au fost de a identifica noi căi de evanghelizare, în special pentru popoarele indigene care trăiesc în regiunea amazoniană, şi de a evidenţia rolul important al pădurii amazoniene în sănătatea planetei.
La finalul sinodului, episcopii au votat pentru a recomanda ca Francisc să permită hirotonirea ca preoţi a bărbaţilor căsătoriţi în regiune, din cauza lipsei severe de slujitori în zonele îndepărtate. O altă recomandare a fost aceea de a permite învestirea femeilor ca diaconi, tot pentru a ajuta la rezolvarea penuriei de preoţi.
În februarie 2020, Francisc a emis îndemnul apostolic Querida Amazonia ("Iubita Amazonie") ca răspuns la sinod. În document, el a refuzat - prin omisiune - să dea curs cererilor episcopilor de reformă privind hirotonirea femeilor şi a bărbaţilor căsătoriţi, iar tăcerea sa cu privire la aceste cereri a fost întâmpinată cu dezamăgire şi critici de către unii catolici.
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
Inquam Photos / George Călin & Octav Ganea
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
.webp)
