Iohannis: „Virusul este real, nu poate fi interzis prin lege şi nu dispare dacă îi negăm existența”

09-07-2020 13:28


Peste 12 milioane de cazuri de coronavirus în lum...
Președintele Braziliei, infectat cu coronavirus: ...
Autoritățile încearcă să-i convingă pe romii...
Klaus Iohannis: Noul coronavirus a schimbat radica...
Iohannis: „Virusul este real, nu poate fi interz...

''Virusul este real, nu poate fi interzis prin lege şi nu dispare dacă îi negăm existența''. Este mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, care a cerut Parlamentului să adopte urgent legislaţia care le permite instituţiilor să lupte împotriva coronavirsului.

Şeful statului le-a trimis aleşilor şi măsurile adoptate în perioada de urgenţă şi i-a rugat să ţină seama de cele care încă mai sunt necesare acum când scriu legile. Klaus Iohannis a făcut din nou apel la oameni să respecte regulile de distanţare socială.

Am fost nevoiţi să gestionăm această pandemie cu legi slabe şi sumar croite, astfel că în cele mai critice momente sanitare a trebuit să ajustăm din mers şi legislaţia", a susţinut Iohannis la Palatul Cotroceni.

Totodată, Iohannis a vorbit de urgenţa unui cadru legal, care să fie adoptat de Parlament.

"Este nevoie ca împreună, uniţi, autorităţi, politicieni, jurnalişti, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetăţenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autorităţile să acţioneze pentru protejarea sănătăţii oamenilor", a evidenţiat Iohannis.

Iohannis: Am transmis Parlamentului informarea privind starea de urgenţă

 

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a trimis către Parlament informarea privind acţiunile şi iniţiativele pe care le-a avut în perioada stării de urgenţă, care a fost instituită pe întreg teritoriul ţării ca urmare a pandemiei COVID-19, prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie.

"Am transmis Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întreg teritoriul României prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie. Documentul prezintă în mod sintetic şi transparent acţiunile şi iniţiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgenţă pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea şi relansarea economiei", a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a adăugat că documentul propune şi o serie de măsuri menite să îmbunătăţească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în faţa unor provocări similare.

"Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial, care a reclamat din partea tuturor statelor acţiuni rapide, adaptabilitate şi soluţii inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoştea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând situaţie de urgenţă pentru sănătate internaţională, motivată de faptul că SARS-COV-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate şi capacitate de transformare, dar şi adaptare la mediu. Noul coronavirus a schimbat radical vieţile tuturor şi a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecţie socială, precum şi pe cele economice de pe întregul mapamond. Realitatea din toate ţările afectate ne arată acum, fără echivoc că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poate fi ţinută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme. România a acţionat la timp şi eficient", a spus şeful statului.

El a reamintit că în data de 16 martie a semnat decretul privind instituirea stării de urgenţă, în urma evaluării situaţiei epidemiologice naţionale şi internaţionale, a discuţiilor din cadrul CSAT, a consultării membrilor guvernului şi a dialogului cu specialiştii şi epidemiologii şi sănătate publică, protejarea şi siguranţa cetăţenilor fiind obiectivul fundamental.

"Unica raţiune a acestor măsuri restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un un val masiv de victime şi îmbolnăviri, un scenariu care ar fi fost inevitabil mai ales în condiţiile în care România nu avea niciun fel de stocuri medicale pentru situaţii de urgenţă, iar toate statele lumii erau angrenate într-o cursă contracronometru pentru achiziţia aceloraşi resurse sanitare", a punctat Iohannis.

Preşedintele a subliniat, totodată, că în evaluarea situaţiei şi aprecierea necesităţii instituirii stării de urgenţă a luat în considerare una dintre caracteristicile esenţiale, care diferenţiază România de celelalte state europene, şi anume existenţa a celei mai numeroase diaspore din Europa.

"În contextul pandemiei, revenirea pe teritoriul naţional a unui număr important de români din diaspora, inclusiv din zone puternic afectate de epidemie, a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru autorităţile române şi un argument pentru instituirea stării de urgenţă", a afirmat Iohannis.

Şeful statului a completat, ca o primă concluzie, că, într-un context dominat de evoluţii nefavorabile, "a fost nevoie de o intervenţie rapidă, coordonată şi eficientă din partea autorităţilor pentru sprijinirea populaţiei şi a agenţilor economici, precum şi de un comportament responsabil şi solidar din partea cetăţenilor".

Iohannis: Am fost nevoiţi să gestionăm pandemia cu legi slabe şi sumar croite

 

Preşedintele Klaus Iohannis a  mai declarat că autorităţile au fost nevoite să gestioneze pandemia de COVID-19 cu legi "slabe" şi "sumar croite", fiind necesar să ajusteze legislaţia "din mers".

"Am fost nevoiţi să gestionăm această pandemie cu legi slabe şi sumar croite, astfel că în cele mai critice momente sanitare a trebuit să ajustăm din mers şi legislaţia", a susţinut Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a adăugat că "întregul" cadru normativ al măsurilor excepţionale trebuie regândit şi aliniat cu arhitectura constituţională, astfel încât să ofere instrumente suficiente pentru o acţiune promptă şi eficientă a autorităţilor.

"În viaţa unui stat, există situaţii excepţionale care impun măsuri excepţionale, situaţii în care chiar paradigma acţiunii statale se schimbă. Fără îndoială, regimul stării de urgenţă a fost gândit de legiuitorul constituant astfel încât să asigure un răspuns prompt la un pericol iminent pentru cetăţeni sau chiar pentru însuşi statul român. Tocmai din acest motiv, întregul cadru normativ al măsurilor excepţionale, pe de o parte, trebuie regândit şi aliniat cu arhitectura constituţională, iar, pe de altă parte, trebuie să cuprindă instrumente suficiente pentru o acţiune promptă şi eficientă a autorităţilor", a punctat Iohannis.

Şeful statului a arătat că, prin Constituţie, în situaţii de criză sanitară, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, iar pentru realizarea acestei obligaţii soluţiile legislative, "pe lângă faptul că trebuie să asigure un just echilibru între drepturile şi libertăţile concomitent garantate şi protejate de stat, trebuie să asigure şi depăşirea crizei".

Iohannis: Reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârşit

 

Reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârşit, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

"Această pandemie ne-a pus în faţă tabloul a 30 de ani de eşecuri în organizarea şi administrarea statului român. Sunt carenţe majore, imposibil de suplinit în doar câteva luni. Efortul de construcţie a unui stat eficient va fi unul de durată, de aceea reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârşit. Paşii mari care s-au făcut acum în direcţia unei ample digitalizări, de exemplu, trebuie continuaţi în mod accelerat. Tot ce s-a dovedit în această perioadă că nu funcţionează trebuie aşezat pe baze corecte", a declarat Klaus Iohannis, joi, la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a adăugat că, tocmai de aceea, o parte importantă a informării privind starea de urgenţă pe care a trimis-o Parlamentului este reprezentată "de un set de măsuri propuse pentru ca în viitoare situaţii de criză, valorificând lecţiile acestei experienţe statul să dispună de o capacitate crescută de răspuns pentru a proteja eficient cetăţeanul".

 

 

 

VIDEO PROTVPLUS.RO