„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural - urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului - studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român - ai o obligaţie faţă de ţara aceasta. Şi cel puţin câţiva ani de zile - doi, trei, patru, cinci ani de zile - trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideţi să punem asta în practică”, a afirmat prim-ministrul, marţi, la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.
„Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi şi suntem pe locurile unu, doi şi trei, în multe ţări europene, ca număr de medici. Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic şi aşa mai departe”, a precizat Bolojan.
România se confruntă cu un deficit de medici
Deficitul de medici din țară trece de 15.000. Principala problemă este că cei mai mulți rămân după rezidențiat să lucreze în marile orașe. Potrivit ultimelor statistici OECD, România are o rată de 3,7 medici la 1.000 de locuitori, fiind sub media europeană de 4,3.
În acest context, edilii și managerii de spitale din orașele mici ajung să supraliciteze, ca să îi atragă pe specialiști.
În plus, statul pierde milioane de lei pentru instruirea absolvenților de medicină care nu ajung să profeseze. După șase ani de facultate, plătiți din bani publici, mii de tineri rămân în afara sistemului sanitar, spune ministrul Sănătății. Asta în timp ce zeci de spitale nu au personal suficient.
Responsabilii vor să introducă din nou specializarea de medic generalist, cu o pregătire accelerată de doi-trei ani, care va fi un liant între rezidenți și medicii specialiști.
Anual, din facultățile de medicină ies mii de absolvenți care nu prind un loc la rezidențiat, care pleacă peste hotare ori pur și simplu renunță la cariera medicală.
Pregătirea fiecăruia costă cam 19.000 de lei pe an, ceea ce, pentru cei șase ani de medicină, înseamnă o investiție de câteva milioane de lei - pentru toți.
Bani pierduți, pentru că acești absolvenți nu ajung să practice medicina la noi. Asta în timp ce, în unitățile sanitare, se închid secții ori nu pot fi asigurate gărzile din lipsă de personal, iar pacienții au de suferit.
România este una dintre puținele țări din Europa în care, deși au o diplomă de medic, absolvenții nu pot obține dreptul de liberă practică dacă nu sunt medici rezidenți. În Germania, de pildă, unde nu există rezidențiat, cei care termină facultatea de medicină se pot angaja direct, printr-un interviu la spital.
