Bugetul pe anul 2023 arată că Guvernul mizează pe creștere mai mare decât cea anunțată de Bruxelles

Economie România

Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă.

Bugetul pe anul 2023 arată că Guvernul mizează pe creștere economică de 2,8% în 2023, pe baza consumului. Însă specialiștii de la Bruxelles spun că avansul nostru va fi mult mai redus - de 1,8%.

Produsul Intern Brut în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an.

Cererea internă va reprezenta elementul principal al creşterii economice, în principal, prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,2%), efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare prudentă a consumului final, sub cea a produsului intern brut, respectiv 2,4%, subliniază documentul publicat de Ministerul Finanţelor.

"Ca urmare a diminuării veniturilor reale ale populaţiei sub impactul crizei inflaţioniste, estimarea pentru consumul privat este una prudentă, fiind prognozată o majorare de 2,7%. În ceea ce priveşte consumul guvernamental este de aşteptat ca acesta să înregistreze o dinamică de 1,2%. Exportul de bunuri şi servicii va creşte, în termeni reali cu 4,5%, iar importul de bunuri şi servicii cu 5,4%, exportul net contribuind negativ la creşterea economică cu 0,8 puncte procentuale", se arată în proiectul citat.

Citește și
deputati, Parlament, comisie
Deputații din Comisia de buget au votat abrogarea modificărilor privind majorarea taxelor și impozitelor locale

Pe latura ofertei, construcţiile vor juca un rol important cu o dinamică a VAB (valoare adăugată brută, n.r.) de 5,9%, bazată în principal pe atragerea fondurilor din PNRR. Pentru sectorul agricol se prevede recuperarea, în mare parte, a declinului din anul anterior, estimându-se o majorare cu 9,8%. Sectorul terţiar va avea la rândul său un aport pozitiv la avansul economic cu o creştere de 3%.

Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash atinge în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează in regulamentele europene, se arată în documentul citat.

Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.

Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 655,1, miliarde lei (32,78% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1 %) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), şi accize (7,1 %).

Potrivit proiectului de buget, inflaţia la sfârşitul anului ar urma să încetinească la 8% în 2023, faţă de 15,2% în 2022, în timp ce deficitul de cont curent va coborî la 8,5% din PIB, de la 8,8% în acest an, cu un deficit al balanţei de bunuri de 12,4% din PIB. Deficitul de cont curent este prognozat la 26,6 miliarde euro în anul 2023.

Creștere a câștigului salarial real

Câştigul salarial real este prevăzut să crească cu 1,7% anul viitor, după un declin de 2% în acest an.

Potrivit Ministerului Finanţelor, presiunile pe piaţa muncii se vor atenua. Astfel, pentru anul 2023, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu circa 77.000 persoane, ajungând la 5,252 milioane persoane şi o rată a şomajului înregistrat de 2,7%.

Pe termen mediu (2023 - 2026), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 49,80% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 42% din PIB.

Citește și...
Ministrul Finanţelor: Ponderea de investiţii, pentru că vom construi noul buget, va fi 6,8% din PIB
Ministrul Finanţelor: Ponderea de investiţii, pentru că vom construi noul buget, va fi 6,8% din PIB

Ministrul Finanţelor Publice, Adrian Câciu, afirmă că în proiectul de buget pentru anul viitor procentul alocat investiţiilor se menţine la valoarea celui din acest an, scrie News.ro. 

Deputații din Comisia de buget au votat abrogarea modificărilor privind majorarea taxelor și impozitelor locale
Deputații din Comisia de buget au votat abrogarea modificărilor privind majorarea taxelor și impozitelor locale

Parlamentarii PSD și PNL au decis în Comisia de buget a Camerei Deputaților să abroge modificările privind majorarea impozitelor proprietăților.

Recomandări
Afacerea pornită într-un sat din Bacău care trimite pe bandă rulantă case din lemn în toată lumea
Afacerea pornită într-un sat din Bacău care trimite pe bandă rulantă case din lemn în toată lumea

Cei care vor să-și ducă afacerea la nivelul următor trebuie să știe că până în 2027 Uniunea Europeană pune la bătaie cinci miliarde de euro pentru mediul privat de la noi.

Facturile de energie vor fi standardizate. Prima pagină va conține datele esențiale. De când se aplică măsura ANRE
Facturile de energie vor fi standardizate. Prima pagină va conține datele esențiale. De când se aplică măsura ANRE

Facturile la energie electrică nu vor mai fi complicate, cu informații greu de înțeles, ca până acum. 

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a răsturnat autocarul cu români în Slovenia. „M-am trezit cu cioburi de sticlă în gură”
ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a răsturnat autocarul cu români în Slovenia. „M-am trezit cu cioburi de sticlă în gură”

Sunt trei morți și trei răniți, în stare gravă, după ce un autocar plin cu români s-a răsturnat pe o autostradă din Slovenia, în apropiere de granița cu Ungaria.