(P) Recoltarea de celule stem la naștere vs. clamparea ȋntârziată – tot ce trebuie să știi despre ambele proceduri
Una dintre cele mai urmărite dezbateri din ultimii ani, de către gravidele din toată lumea, se referă la recoltarea de celule stem la naștere versus clamparea ȋntârziată, adică amânarea momentului tăierii cordonului ombilical.
Iată ce presupune fiecare procedură, care sunt beneficiile și dezavantajele, dar mai ales, care sunt recomandările specialiștilor.
În momentul nașterii, copilul este încă atașat de mamă prin intermediul cordonului ombilical, care este parte a placentei. Sugarul este, de obicei, separat de placentă prin punerea cordonului ombilical între două cleme, apoi tăierea cordonului între cele două pense. Recoltarea cordonului ombilical și a placentei se realizează după clampare, de către medicul care a asistat nașterea, iar apoi sunt transportate la laborator, unde sunt procesate și stocate, timp de decenii, ȋn condiții de criogenie. Deși mulți susțin o procedură sau alta, majoritatea specialiștilor le recomandă pe amandouă, clamparea ȋntârziată având efecte benefice imediate pentru bebeluș, iar recoltarea celulelor stem având potential terapeutic în tratarea a zeci de boli grave pe viitor.
Ce presupun clamparea „precoce” și cea „întârziată”
Prinderea „precoce” a cordonului se realizează, în general, în primele 60 de secunde după naștere (de regulă în primele 15-30 de secunde), în timp ce clamparea „întârziată” a cordonului ombilical se efectuează la mai mult de 1 minut după naștere sau când pulsația cordonului a încetat. Există tot mai multe studii care arată că prinderea întârziată a cordonului este benefică și poate îmbunătăți starea de sănătate a sugarului, până la șase luni după naștere. În primele momente după naștere, există încă circulație sangvină, de la placentă la sugar, iar amânarea clampării cordonului ombilical ar permite un transfer fiziologic de sânge placentar.
Cât de mult poate fi ȋntârziată clamparea
Organizația Mondială a Sănătății recomandă o întârziere a secționării cordonului ombilical între unu și trei minute. Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie recomandă o întârziere a clampării cordonului ombilical la sugarii sănătoși născuți la termen, dar și la prematuri, cu cel puțin 30-60 de secunde după naștere. Colegiul Regal de Obstetrică și Ginecologie din Regatul Unit consideră că orice amânare a clampării cordonului ombilical dincolo de 30 de secunde este una care se încadrează la „întârziată”, recomandând să nu se depășească două minute.
La ce folosesc celulele stem recoltate la naștere
Celulele stem recoltate la naștere din cordonul ombilical sunt folosite cu succes, ȋn toată lumea, ȋn tratarea a zeci de afecțiuni grave, cum sunt unele tipuri de cancer sau de leucemie, sechele AVC și autism. De ceva timp, cercetătorii din lumea medicală și-au ȋndreptat atenția și asupra celulelor stem din placentă și au descoperit că acestea au o serie de proprietăți unice, sunt mai multe, mai diverse și mai puternice decât cele din cordon. Rezultatele studiilor clinice arată că tratamentele pe bază de celule stem recoltate din placentă sunt eficiente pentru pacienți cu diabet, Alzheimer sau Parkinson. Astfel, specialiștii estimează că ȋn mai puțin de un deceniu ele vor fi folosite la scară largă pentru tratarea unor maladii considerate, momentan, incurabile.
Clampare întârziată și recoltare de celule stem?
„Atât momentul clampării, cât și recoltarea de celule stem la naștere sunt subiecte care se studiază în continuare, ȋn multe părți ale lumii, de către cercetători de prestigiu din lumea medicală. Organismele științifice oficiale merg spre recomandarea ,,ȋntârzierii” clampării cordonului ombilical, dar prin aceasta nu se referă la o amânare de cinci-zece minute, cum susțin acum diverși ‘guru’ de peste ocean, în căutare de senzațional. Undeva în jur de 60 de secunde este un timp recomandat de majoritatea specialiștilor și a organizațiilor de profil. Beneficiile sunt cel mai clar demonstrate pentru copiii născuți prematur”, afirmă dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro.
Dr. Boleac vine cu o precizare în plus și pentru părinții care optează pentru recoltarea celulelor stem la naștere: „Atunci când este posibilă clamparea întârziată, volumul de sânge disponibil pentru recoltare la nivelul cordonului ombilical va scădea. Părinților care ȋși doresc recoltarea și stocarea celulelor stem, împreună cu clamparea întârziată a cordonului, le recomand să aleagă inclusiv recoltarea placentei, pentru că astfel, atât bebelușul cât și întreaga familie, vor avea stocată în condiții de criogenie cea mai mare diversitate și o cantitate suficientă de celule stem, care pot fi utilizate în viitor, dacă va fi vreodată nevoie de un tratament. Clamparea întârziată nu exclude recoltarea placentei și a celorlalte produse biologice disponibile la naștere, surse de diferite tipuri de celule stem”.
Recoltarea nu presupune riscuri sau durere nici pentru mamă, nici pentru bebeluș, fiind posibilă în orice spital din țară, fie el de stat sau privat.
Recoltarea placentei la naștere este o procedură posibilă ȋn țări europene precum Germania, UK, Slovacia și România. De la an la an, numărul femeilor care aleg recoltarea placentei la naștere este tot mai mare. La noi ȋn țară există o singură bancă de celule stem care oferă recoltare, procesare și stocare pe teritoriul României – Cord Blood Center. Ȋn primele opt luni ale lui 2022, aproximativ 1.000 de românce gravide au ales acest serviciu.
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
