(P) Materialele incombustibile, singura soluție pentru o locuință sigură și rezistentă în fața incendiilor
Subiectul siguranței la foc este prea puțin discutat, deși este un subiect actual cu un impact deosebit asupra vieții oamenilor, naturii și mediului înconjurător.
Pe zi ce trece, tot mai multe clădiri sunt construite din materiale combustibile care întrețin focul, care nu sunt sustenabile și care pun în pericol siguranța oamenilor.
S-a vorbit pe îndelete despre certificările nZEB (nearly zero energy building) care înseamnă un nivel ridicat de eficiență energetică a clădirilor și reducerea dependenței de sursele de energie poluante. Obligatoriu de la 1 ianuarie 2021 pentru toate construcțiile noi și renovările majore, acest standard mai are nevoie de metodologia de calcul pe care proiectanții și arhitecții o așteaptă cu nerăbdare pusă în aplicare până la sfârșitul acestui an.
Mai nou se vorbește despre standardul ZEB (zero emission buildings) care apare în propunerea de revizuire a Directivei EPBD din 2018. Documentul propune implementarea standardului ZEB pentru toate construcțiile noi în sectorul public din 2027 și pentru toate clădirile rezidențiale începând cu anul 2030. Este un obiectiv extrem de ambițios al Comisiei Europene, având în vedere că în România încă nu se aplică standardul nZEB. Președintele PATRES acuza acum câteva luni că ”legea nu se respectă”, solicitând chiar o analiză a autorizațiilor de construire.
Revenind la securitatea la incendiu, realitatea ne arată că astăzi reabilitările locuințelor sau ale clădirilor se fac cu materiale combustibile. Testările la scară naturală au demonstrat că într-o clădire multietajată, focul se propagă cel mai rapid pe fațada clădirii, dacă aceasta are o izolație termică cu materiale inflamabile. Un exemplu relevant în acest sens este incendiul care a avut loc luna trecută la Relay Building, Londra. Incendiul s-a declanșat la etajul 17 al acestei clădiri. Aproximativ 60 de persoane au fost evacuate la timp, fiind evitată o tragedie. Locatarii prezenți la acest incident nefast mărturisesc faptul că această clădire nu era în concordanță cu cerințele esențiale legate de securitatea la incendiu, pornind de la alarma de incendiu, dar mai mult decât atât, aceștia afirmă că ar fi existat materiale combustibile în compoziția balcoanelor, motiv pentru care focul s-a extins cu ușurință. Cauza producerii incendiului este încă în plin proces de investigare.
Amintim că tragedia nu a putut fi, însă, evitată la Grenfell Tower în 2017, când 72 de persoane și-au pierdut viața într-un incendiu cumplit. Cauza dezastrului de atunci, identificată de autorități, a fost folosirea unui material compozit din aluminiu cu miez de polietilenă în placarea exterioară a clădirii precum și izolația combustibilă, ceea ce a dus la propagarea focului pe toată fațada clădirii. În doar câteva ore, clădirea de 24 de etaje ardea ca o torță, făcând imposibilă intervenția pompierilor. Drept urmare, Marea Britanie a modificat drastic legislația privind securitatea la incendiu, astfel că pe clădirile multietajate cu înălțimea de peste 18 metri față de nivelul solului se aplică doar materiale incombustibile pe întreaga fațadă a clădirii. În Scoția, reglementarea este și mai severă, legea obligând constructorii să aplice aceste norme pentru clădirile cu etaj cu înălțimea de peste 11 metri față de nivelul solului. Anul trecut, o clădire de locuinţe cu 20 de etaje a fost devastată de un incendiu uriaş la Milano, iar pompierii au spart ușile apartamentelor pentru a-i evacua pe oameni. Turnul rezidențial a luat foc la etajele superioare, iar flăcările s-au extins apoi la etajele inferioare, provocând un fum dens. Din fericire, nu au existat victime, cele 70 de familii fiind evacuate la timp.
În zilele noastre, focul se răspândește mult mai repede decât acum 50 de ani. Într-o casă tipică modernă, se poate ajunge la foc generalizat sau flashover în mai puțin de 5 minute, comparativ cu 29 de minute - la mijlocul secolului trecut.
Există trei metode de propagare a focului pe fațadele clădirilor: focul exterior clădirii se extinde pe fațada combustibilă a unei clădiri, prin radiație, de la o clădire cuprinsă de flăcări aflată în vecinătate; focul exterior clădirii se extinde pe fațada combustibilă a unei clădiri de la o sursă localizată lângă fațadă, prin radiație sau expunere direct; focul declanșat în interiorul clădirii se răspândește prin zonele deschiderilor din cadrul fațadei (ferestre, uși), spre etajele inferioare sau superioare.
Factorii care contribuie la răspândirea focului sunt:
• Clasa de reacție la foc a materialelor fațadei care influențează viteza de propagare a focului;
• Existența cavităților și lipsa barierelor rezistente la foc pe fațade. Dacă focul pătrunde într-o cavitate, din cauza efectului de coș, el se poate extinde de 5-10 ori mai mult decât suprafața inițială. Dacă nu se folosesc bariere la foc, efectul descris va cauza răspândirea rapidă pe verticală a focului, care se poate ascunde sub placa de finisare a fațadei;
• Deschiderile din fațadă (geamuri, uși) care permit focului să se întoarcă și să reintre și în spațiul interior al clădirii, unde să se propage de la un etaj la altul.
Ca normă, măsurile de protecție trebuie să asigure prevenirea răspândirii focului la mai mult de 2 etaje deasupra etajului sursă a incendiului, înainte de intervenția pompierilor.
Cert este că în România, pe clădirile cu înălțimea de până la 28 de metri se aplică doar bariere de protecție la foc cu înălțimea de 0,30 m în dreptul planșeelor sau ferestrele și ușile închiderilor se bordează pe toate laturile exterioare cu materiale incombustibile cu lățimea de minimum 0,30 m. Aceste norme au fost stipulate în documentul ”Soluții cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente”, Indicativ SC 007 – 2013 și nu au titlu de obligativitate.
Poate ar trebui o reglementare mai severă pentru evitarea dezastrelor, date fiind statisticile cu privire la incendiile care au avut loc în ultimii ani și care au avut consecințe devastatoare atât asupra populației, cât și asupra bunurilor materiale ale acestora. Conform IGSU, în România au loc 19 incendii de locuințe pe zi, iar anii anteriori au fost vătămate aproape 1000 de persoane. Cele mai multe pierderi umane au fost în rândul vârstnicilor, iar numărul cel mai mare de răniți a fost constatat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 26-55 de ani. În februarie 2022 au avut loc 219 incendii la locuințe unde și-au pierdut viața 13 persoane, dublu față de aceeași perioadă din anul precedent.
În ultimele săptămâni, s-a discutat mult despre banii care vor intra prin componenta Valul Renovării din PNRR, mai ales că MDLPA dat asigurări cu privire la posibilitatea supracontractării cu 30% a investițiilor. Doar în prima săptămână de la lansarea apelurilor, au fost depuse peste 700 de proiecte, fiind epuizate deja jumătate din fondurile disponibile. Este un început promițător dacă ne gândim că școli, grădinițe, creșe, spitale, case de bătrâni etc. – în total 2 600 de clădiri publice - precum și 1 733 de blocuri de locuit vor beneficia de renovări aprofundate. Dar pentru că nu se poate pune întotdeauna semnul egalității între eficiență energetică și securitate la incendiu, important este ca aceste lucrări de renovare să se facă cu materiale incombustibile.
Astăzi există soluții pe piață care să eficientizeze consumul de energie în clădiri și să ofere o protecție sporită împotriva incendiilor – izolația termică a clădirilor cu materiale incombustibile.
Vata minerală ROCKWOOL, face parte din clasa A1 de reacție la foc, adică nu se aprinde, nu arde și nu contribuie semnificativ la emiterea fumului toxic, inhalarea acestuia fiind principala cauză a deceselor în timpul unui incendiu.
Campanie de informare și conștinetizare cu privire la protecția împotriva incendiilor derulată de ROCKWOOL România, parte a ROCKWOOL Group, lider mondial în soluții bazate pe vată minerală bazaltică.
.webp)
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
