Locuitorii din cele 160 de orase care ar fi trebuit sa beneficieze de locuri de munca, au fost ignorati. Nici un organ de control n-a fost interesat pana azi sa afle in ce conditii s-au oferit aceste facilitati.

Romania, campioana la saracie in Uniunea Europeana

33% dintre romani intampina privatiuni materiale grave, conform unui raport al oficialilor de la Bruxelles. O statistica rusionoasa, la care au contribuit 28 de zone defavorizate imprastiate in toata tara, in care romanii se zbat la limita subzistentei. Aceleasi zone au fost locul ideal pentru afaceri-fantoma, in care investitori oportunisti au beneficiat de miliarde, in timp ce edilii locali s-au facut ca nu vad.

Lista celor 28 de zone defavorizate cuprinde 160 de localitati

Intre 1998 si 2010, autoritatile eu declarat 160 de localitati, zone defavorizate. Un program initiat de Guvernarea PSD si preluat de Conventia Democratica. Un proiect haotic, care a pornit din start fara premisele unei dezvoltari serioase pentru aceste locuri. N-a scazut rata somajului, n-au fost cursuri de reconversie profesionala. In schimb, legea a permis un soi de paradis fiscal, gandit romaneste.

Investitiile au fost controlate doar de forma, iar investitorii oportunisti au beneficiat din plin de scutiri pentru sedii sociale cu angajari de personal fictive.

Matasari – fost paradis fiscal pentru baronul Nicolae Mischie

Matasari, odinioara caminul ortacilor din minele Turceni si Rovinari. Peste romanii din comuna gorjeana nu a mai venit criza economica, ei o traiesc de 20 de ani.

Aici Nicolae Mischie si-a facut o firma in 2001, la parterul unui bloc mizer. Un plan de afaceri doar pentru facilitati fiscale pe care orice zona defavorizata de la noi le-a avut in ultimii 10 ani. Asa a reusit sa inmatriculeze 2 masini de lux, pentru care nu a mai platit taxe vamale si pentru care a primit intr-un tarziu 2 ani de inchisoare cu suspendare.

La blocul unde a functionat in teorie firma lui Mischie copiii sunt constienti de conditiile in care traiesc. Conditiile de la bloc in zona defavorizata sunt insa departe de lumea civilizata.

Aceste ghetouri au fost adevarate incubatoare de afaceri nascute strict pentru facilitati. Cum altfel sa se intample cat timp strategia de dezvoltare a presupus doar scutiri de la plata impozitului pe profit si importuri, nu si proiecte pentru infrastructura si oameni.

Targu Carbunesti are un fost primar care vorbeste

La Targu Carbunesti, fostul primar, doar pentru ca a iesit din politica, accepta sa enumere 3 investiti mari din oras. In aceste sere a investit Maria Schutz, o patroana care a cumparat fostul IAS, pentru productie de ingrasaminte agricole.

Maria Schutz a devenit cunoscuta opiniei publice in urma a doua scandaluri celebre - unul privind inundatiile de la Rast din 2006, cand era acuzata de localnici ca si-a protejat de viitura terenurile. A deviat apele, iar sute de familii au ramas fara gospodarii.

Al doilea scandal, cu iz penal. Shutz apare in stenogramele convorbirilor telefonice ale senatorului Catalin Voicu, in dosarul in care acesta e cercetat pentru trafic de influenta. Voicu ar fi intervenit sa o ajute pe Maria Schutz sa scape de urmarire penala.

Vezi partea a II-a a reportajului: Zimnicea si afacerile lui Ioan Niculae

Era acuzata de bancruta frauduloasa pentru falimentarea serelor de la Codlea - Brasov. Pe atunci Shutz, conducea femeiile PSD-iste din Dolj. In acest moment, procesul e inghetat la Curtea Constitutionala, la fel ca afacerea ei din Carbunesti.

Afaceristii erau autorizati la o institutie si luau facilitati de la alta, nefiind controlati de nimeni. Adica o legislatie care a favorizat abuzul. Conform legii, patronii au luat certificat de investitor de la Agentia Regionala de Dezvoltare care este la Craiova, la peste 100 de km distanta.

Teoretic, Agentia trebuia sa verifice daca solicitantii chiar desfasoara activitati la companiile in numele carora luau facilitati. Practic, patronii au beneficiat de scutiri, iar directiile de Finante le-au aprobat fara vreo verificare amanuntita. Mai ales ca unii investitori au cumparat de la stat afaceri in colaps, cum a fostul IAS-ul din Carbunesti.

Despre Clement Mocanu, Mischie si Irinel Columbeanu

In astfel de imprejurari a investit si Clement Mocanu, un alt personaj cunoscut in Gorj drept "denuntatotul" lui Mischie la DNA. Au fost initial parteneri de afaceri, Mocanu fiind un apropiat al conducerii locale PSD-iste.

A beneficiat de scutiri de peste 6 miliarde de lei vechi, dupa ce a cumparat o fosta fabrica, pe care a transformat-o in firma de constructii. Scutirile erau menite sa sprijine o serie de investitii ulterioare in companie.

Afacerea s-a dovedit un esec. Mocanu i-a vandut firma lui Irinel Columbeanu, societatea a dat faliment si zeci de muncitori au fost concediati. In locul lor acum sunt hoti. Hotii isi vad de treaba, si remorci intregi iau zilnic drumul topitoriilor. Furtul e singura indeletnicire in zona.

Clement Mocanu s-a ales cu o vila frumoasa la Runcu, langa Targu-Jiu, gard in gard cu vila de vacanta a lui Mischie, ridicata inainte de denunt, cand erau in relatii bune. Runcu e practic un El Dorado, unde si-au amenajat resedinte de lux toti investitorii din zonele defavorizate gorjene. Cea mai mare este proprietate ii apartine fostului subprefect, si el beneficiar de facilitati de miliarde pentru 2 companii din sfera mineritului, printre putinele active inca in zona.

La Runcu sunt proprietati cu terenuri de tenis, evaluate la sute de mii de euro. In cartierele minerilor o garsoniera nu sare de 2.000 de euro.

Catalin Bulf de la Targu Carbunesti via ONU

Baiat destept a fost si pitesteanul Catalin Bulf, un alt investitor invizibil la Targu Carbunesti. A instalat cartierul general pentru o firma de top intr-un bloc ponosit la primul etaj.

Catalin Bulf aparea in 2001 intr-un raport ONU privind Programul „Petrol Pentru Hrana cu Irakul". Sustinea ca a fost trimis de fostul ministru Dan Ioan Popescu sa negocieze la Bagdad importul mai multor milioane de barili de petrol. In schimb, Romania oferea cereale. Contractul cu Irakul n-a fost permis de NATO si contractul a picat. Automat a disparut si afacerea lui Bulf din Gorj.

Actualul presedinte de Consiliu Judetean stie bine cum s-au facut afacerile in Gorj. Ion Calinoiu a fost mai intai vicepresedinte pe judet, sub comanda lui Mischie, fiind si el un lider local in PSD. In fata echipei de filmare isi aduce aminte cu greu de vremurile investiilor fantoma.

Seful pe judet vrea sa spuna ca in Gorj n-au fost numai facilitati fiscale. Guvernul a alocat bani pe care Consiliul i-a directionat catre cateva proiecte din care oamenii nu s-au ales cu nimic. N-au fost suficiente fonduri pentru recalificarea minerilor, sau pentru drumurile catre fostele cariere de carbune. Din aceasta cauza in locul investitorilor seriosi au descins oportunisti sugereaza presedintele.

Ion Calinoiu arunca pisica la Craiova, in curtea Agentiei de Dezvoltare. Fostul primar din Carbunesti spune ca in forul de conducere al Agentiei este si Consiliul Judetean Gorj. Adica si Mischie si Calinoiu raspund cel putin moral pentru afacerile murdare din zona defavorizata.

Pentru oameni n-a insemnat nimic ca au locuit 10 ani in localitati cu statut de zona defavorizata. Invatati sa depinda de stat, de la care au primit totul inainte de Revolutie, s-au vazut in democratie fara alternativa, condamnati sa se descurce cum pot.

Modelul polonez, prost aplicat

Romania a luat exemplul Poloniei atunci cand a demarat programul zonelor defavorizate. Doar ca spre deosebire de noi, polonezii au reusit sa dezvolte regiunile lor monoindustriale. Au creat toate oportunitatile si au adus investitii uriase din strainatate: doi giganti din industria auto din Statele Unite si Italia au deschis fabrici cu mii de locuri de munca. Au investit treptat si alti furnizori de componente, iar zonele defavorizate din Polonia au in 2011 o rata a somajului mai mica decat in restul tarii.

La noi, lipsa unei strategii inteligente din partea autoritatilor s-a vazut chiar si acolo unde exista o investitie mare.