Romania, te iubesc: Taietorii de stuf, saraci intr-o afacere de milioane

Ultima actualizare: 15-12-2017 16:23

Ziua de lucru incepe la sase dimineata si pana la apusul soarelui taietorii trag de tarpan, bagati in mocirla pana la brau. Dinspre mare crivatul bate neincetat.

Recoltarea se face intre 15 noiembrie si 15 martie, cand incepe cuibaritul pasarilor si legislatia de mediu interzice taiatul. Am ajuns in balta la finalul sezonului, asa ca toti trag tare ca sa stringa cat mai multi maldarasi.

Dupa anii 50, stuful se taia mai mult cu detinutii politici de la inchisorile din Periprava si Chilia Veche. Munca era o pedeapsa.

Pina si copiii se chinuie acum in balta. Ionut are 17 ani si a facut numai patru clase. De doi ani trage de tarpan in saratura. In mod normal ar trebui sa fie la scoala.

Dupa ce taietorii isi strang munca de-o zi in gramezi, asteapta masina firmei sa vina sa-i duca la depozit. Oamenii sunt raspanditi prin balti si ies la uscat abia seara. Cei mai multi au cizmele sparte si poarta pe ei tot ce au gasit in sifonier. 

De mancat, mananca fiecare ce are. Gusa de porc este de baza, este ieftina si satioasa, bautura mai putin ca-i scumpa si te moleseste.

Paul Irichevici a castigat intr-o saptamana 130 de lei. Are patru copii si la lasatul intunericului se intoarce acasa, rupt de oboseala. Paul este recunoscut in Sinoe drept unul dintre putinii mesteri care mai stiu sa bata stuful pe casele din delta. Cand se termina sezonul de taiat, pleaca si munceste in tara si se mandreste ca toate umbrelutele si acoperisurile din stuf din Olimp si Neptun sunt facute de el.

Inainte sa taie stuf, Paul a trait din braconajul la peste si si-a pierdut banii la Caritas. Singura speranta a lui Paul este sa plece anul acesta la cumnatul lui din Anglia, sa puna stuf pe vilele strainilor. Pana atunci, in Romania nu vrea decat ce i se cuvine.

Cand apa e prea adanca si muncitorii nu fac fata intra in scena un utilaj de recoltat modern, cositoarea pe pneuri de joasa presiune. Face snopi mici, gata legati si poate oricand sa ia locul lucratorilor. Stuful ajunge apoi in depozite acoperite, unde maldarii sunt numarati si pregatiti pentru export. De munca asta migaloasa se ocupa femeile din Jurilovca. Maldarasul este desfacut, scuturat si impachetat in snopuri egale.

Procesul s-a incheiat. Uscat, scuturat, aranjat, maldarasul este gata sa stea pe un acoperis din strainatate! Alti snopi vor ajunge rogojini, mult cerute de cultivatorii de pepeni si de a citrice din Turcia si din Grecia pentru ca pastreaza umezeala la sol.

Ce se va intampla cu stuful Romaniei in viitor? Concesionarii isi spun speranta in noua legislatie din domeniul architectural care prevede ca locuintele din Delta sa fie acoperite cu stuf. Pentru ei, asta ar fi mana cereasca. In timp ce guvernatorul Rezervatiei spera ca "plapuma saracului" din Delta sa fie folosita candva in interes national.

Un lucru este sigur. In fiecare primavara, aurul verde va rasari in Romania si va fi admirat numai pe casele strainilor.

Citeste și...
Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO