Romania, te iubesc: Krivoi Rog, colosul care inghite din banii tarii
Un miliard de dolari. Aceasta este suma pe care, practic, Romania a aruncat-o la gunoi pentru combinatul de la Krivoi Rog, de pe urma caruia nu a profitat niciodata.
Minutioasa ancheta despre situatia combinatului difuzata in urma cu aproape doua luni la Romania, te iubesc! nu a fost lipsita de urmari. Directorul ARCOM a fost demis si o comisie de la Bucuresti a fost in control la Krivoi Rog.
Putin spus interesanta este concluzia la care au ajuns cei trei membri ai comisiei de ancheta: in urma verificarilor nu au fost identificate urme de distrugere, doar deteriorari cauzate de trecerea unui interval mare de timp de la montare. Iar asta nu e tot.
Comunicatul oficial mai precizeaza ca anual au avut loc inventarieri si pe langa acestea, controale trimestriale, lunare sau ori de cate ori a fost nevoie si chiar exista documente in acest sens. Cu alte cuvinte, totul este sub control, in hartii, in ciuda faptului ca de 12 ani, zona din combinat care ar trebui sa apartina Romaniei dispare bucata cu bucata, iar fosti angajati ai combinatului sustin ca jafurile sunt la ele acasa.
De-a lungul anilor, camioane intregi de cupru, tevi, macarale si chiar cladiri si statii electrice au fost scoase din Krivoi Rog, imbarcate pe vapor la Odessa si trimise in Turcia. Exista, de asemenea, angajati care sustin ca pana si dalele de piatra si sarma ondulata sunt furate si folosite la constructiile private din apropiere.
Desi unii oameni din zona reclama numeroase ilegalitati, oficialii romani sutin ca situatia este sub control. In tot acest timp, ucrainienii se bucura de un oras construit pe jumatate de romani si de un combinat finantat de altii, iar Romania achita facturi ce apartin, de fapt, lor.
In anii ’80, Nicolae Ceausescu hotara ca Romania sa contribuie la constructia celui mai mare combinat de minereuri acide din lume, situat in Ucraina. Dupa punerea in functiune, acesta urma sa deserveasca cu minereuri de fier cele cinci tari finantatoare ale constructiei.
Suma investita de romani, desemnati „antreprenori generali”, se ridica la 800 de milioane de dolari, bani pe care Romania i-a platit cu sacrificii imense. Marea problema este insa ca desi Ucraina a sistat lucrarile in 1997 si celelalte tari s-au retras din proiect, romanii se incapataneaza sa continue participarea, desi ucrainenii nu mai recunosc investitia initiala.
Astazi, singurii reprezentanti romani sunt angajatii celor trei firme insarcinate cu paza si intretinerea partii romanesti: ARCOM, ARCIF si UZINEX. Desi e greu de inteles ce anume fac acolo, cert este ca ele costa bugetul tarii aproape doua milioane de dolari pe an.
