Sorin Oprescu scapă de un an de închisoare. Decizia instanței: „Infracțiunea a fost dezincriminată”
Curtea de Apel Bucureşti a admis joi o contestaţie depusă de Sorin Oprescu şi a decis scăderea unui an din pedepsa de 10 ani şi 8 luni primită de fostul primar al Capitalei într-un dosar de corupţie.
Motivul invocat de judecători este că una din infracţiunile pentru care Oprescu a fost condamnat definitiv în anul 2022, respectiv abuzul în serviciu, a fost dezincriminată parţial de Curtea Constituţională.
"Admite contestaţia declarată de contestatorul Oprescu Sorin-Mircea. Desfiinţează sentinţa contestată şi rejudecând în fond: descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare aplicată contestatorului în pedepsele componente de 6 ani şi 6 luni închisoare, de 6 ani închisoare, de 3 ani închisoare şi de 3 ani şi 6 luni închisoare, pedepse pe care le va repune în individualitatea lor. Constată dezincriminată infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, pentru care contestatorul Oprescu Sorin-Mircea a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare. Înlătură pedepsele complementare şi accesorii, aplicate alăturat pedepsei principale de 3 ani închisoare. Contopeşte pedepsele de 6 ani şi 6 luni închisoare, 6 ani închisoare şi 3 ani şi 6 luni închisoare, aplică pedeapsa cea mai grea, de 6 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 3 ani şi 2 luni închisoare, urmând ca contestatorul Oprescu Sorin-Mircea să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare. Dispune emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu prezenta decizie. Definitivă" - se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.
România a cerut extrădarea sa din Grecia
Pe 13 mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la un total de 10 ani şi 8 luni închisoare (3 ani şi 6 luni pentru spălarea banilor, 6 ani închisoare pentru luare de mită, 6 ani şi 6 luni închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi 3 ani pentru abuz în serviciu).
A fugit din România înainte de pronunţarea sentinţei, fiind localizat în Grecia, de unde autorităţile române încearcă să îl extrădeze.
Între timp, fostul primar a depus în instanţele din România mai multe contestaţii prin care încearcă să scape de condamnare, ultima fiind depusă în luna iunie la Tribunalul Bucureşti, având ca obiect "intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale".
De menţionat că la instanţa de fond - Tribunalul Bucureşti - Sorin Oprescu primise o decizie contrară, respectiv judecătorii nu au fost de acord cu scăderea pedepsei.
Potrivit actelor de la Tribunalul Bucureşti, avocaţii lui Oprescu au invocat o decizie a Curţii Constituţionale din 2016, prin care a fost dezincriminată parţial infracţiunea de abuz în serviciu, precum şi o altă decizie a CCR din 2018 privind infracţiunea de spălare a banilor.
Concret, avocaţii lui Oprescu au susţinut că, în anul 2016, Curtea Constituţională a dezincriminat infracţiunea de abuz în serviciu, atunci când este vorba de încălcarea legislaţiei secundare. Or, spuneau apărătorii, în cazul lui Oprescu a fost reţinută încălcarea regulamentului intern al Primăriei Capitalei, astfel încât nu se poate reţine în sarcina lui infracţiunea de abuz în serviciu.
Argumentele avocaţilor lui Oprescu au fost respinse în luna iunie de Tribunalul Bucureşti, judecătorii considerând că această contestaţie este un "apel mascat" împotriva unei decizii definitive.
"Pornind chiar de la cuprinsul cererii formulate de către condamnat, prin apărător ales, tribunalul constată că aceasta abundă de aprecieri teoretice fără aplicabilitate concretă, nefiind indicat niciun argument în sensul existenţei unei situaţii juridice distincte faţă de cea avută în vedere la momentul pronunţării deciziei penale. În alte cuvinte, tribunalul constată că petentul formulează un apel mascat împotriva deciziei instanţei de apel, criticând maniera în care instanţele ordinare (primă instanţă şi apel) au permis lămurirea acuzaţiei de către parchet în faza judecăţii şi maniera în care aceste instanţe au apreciat întrunite elementele constitutive la infracţiunile de abuz în serviciu şi spălarea banilor. Condamnatul nu indică nicio diferenţă concretă între conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art. 297 C.pen. în interpretarea ulterioară Deciziei nr. 405/2016 şi cel al infracţiunii prev. de art. 297 C.pen. în forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023. În acelaşi sens, cu privire la infracţiunea de spălarea banilor, conduita procesuală abuzivă a condamnatului rezultă cu şi mai mare claritate, condamnatul rezumându-se a critica raţionamentul instanţei de apel prin raportare la Decizii CCR, demers inadmisibil în prezenta procedură", se arăta în motivarea deciziei de la Tribunalul Bucureşti.
