Comunele mai bine dezvoltate decât unele orașe. Ce nemulțumiri au, totuși, localnicii
Mai multe comune de lângă marile aglomerări urbane din țară sunt mai "dezvoltate durabil" decât multe dintre orașe.
O indică un studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care arată progresul făcut de localități în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite de ONU.
Obiectivele au ca scop eradicarea sărăciei, combaterea inegalităților și a injustiției, dar și protejarea mediului.
Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai au evaluat 3.800 de orașe și comune din România, pentru a vedea progresul în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă, pe dimensiunile economică, socială şi de mediu. În top zece găsim şi câteva localităţi mici, din apropierea unor mari aglomerări urbane.
Topul localităţilor dezvoltate durabil:
Dumbrăvița, Timiș - 5,3
Otopeni, Ilfov - 5
Giroc, Timiș - 5
Cluj-Napoca, Cluj - 4,9
Sibiu, Sibiu - 4,9
Timișoara, Timiș - 4,9
Florești, Cluj - 4,9
Galați, Galați - 4,8
Târgu Mureș, Mureș - 4,8
București - 4,8
Studiul măsoară doar dezvoltarea, nu şi gradul de mulţumire al locuitorilor.
prof.dr. Jozsef Benedek, directorul Centrul Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă UBB: „E vorba de comune, localităţi suburbane care sunt bine integrate în piaţă de muncă a centrelor regionale, au o infrastructură bine pusă la punct, au locuinţe, o accesibilitate ridicată, nu avem indicatori despre percepţie, date de tip anchetă, care să reflecte gradul de mulţumire a populaţiei.”
O comună în top zece este Floreşti, localitate limitrofă municipiului Cluj-Napoca. Este cea mai mare comună din România. Şomajul este sub 1%, are sisteme de canalizare şi utilităţi, reţea de transport public, mai multe instituţii de învăţământ, iar din cei peste 50.000 de locuitori, doar câteva zeci primesc ajutor social. Administraţia locală spune că locuitorii sunt motorul dezvoltării.
Bogdan Pivariu, primar comuna Floreşti: „Sunt nişte oameni tineri, nişte oameni educaţi, cu o calitate din punct de vedere socială şi culturală ridicată, oameni care au ridicat ștacheta şi au pus în permanenţă presiune pe administraţia locală.”
Locuitorii văd plusurile, dar se lovesc şi de problemele despre care autorităţile vorbesc mai puţin.
- Sunt parcuri, grădiniţe, tot ce trebuie în Floreşti. Traficul, sub orice critică.
- Nu pot să spun că sunt foarte atrasă de aspectul comunei în sine, pentru că e foarte aglomerat, asta nu îmi place.
- Ce nu îmi place, sincer, aglomeraţia, traficul.
La nivel de judeţe, primele locuri sunt ocupate de Bucureşti, Timiş şi Cluj, care sunt şi zonele cele mai dezvoltate economic şi social din ţară. La coada clasamentului găsim Ialomiţa, Vaslui şi Teleorman.
Dezvoltarea durabilă a judeţelor:
București - 5,96
Timiș - 5,14
Cluj - 5,11
Constanța - 4,95
Buzău - 3,00
Ialomița - 2,99
Vaslui - 2,63
Teleorman - 2,49
prof.univ.dr. Ioan Hosu sociolog UBB Cluj: „Ideea este aceea de a ridica şi regiunile mai puţin dezvoltate. Atunci când spui că stai în România, ar trebui să ai aceleaşi condiţii şi în Nord, şi în Sud, şi în Vest şi în Est."
La nivel mondial, România se situează pe locul 38, dar la nivelul Uniunii Europene suntem pe penultima poziţie, numai în fața Bulgariei.
lect.univ.dr. Liviu Deceanu Facultatea de Ştiinţe Economice Cluj-Napoca: "România este printre cei mai slabi dintre cei mai buni, dacă e să o luăm astfel. Uniunea Europeană fiind un club exclusivist.”
 (5).webp)
