Trădări, lacrimi, promisiuni deșarte. Politica românească, în ultimele trei decenii

×
Codul embed a fost copiat

În ultimii 30 de ani, aleșii ne-au dovedit că, pentru putere, sunt în stare de orice. Să schimbe partide, să trădeze ori să folosească justiția pentru a scăpa de pușcărie.

Din păcate, când au ajuns la conducerea țării, mulți dintre cei pe care i-am votat s-au gândit doar la ei și nu le-a mai păsat de noi.

Sfârșitul lui 2004 îi găsește pe români în plină campanie electorală. PD bate palma cu PNL și merg împreună la lupta pentru putere. Candidatul Teodor Stolojan se retrage pe ultima sută de metri. Traian Băsescu îi plânge de milă pe umăr și se oferă să candideze.

Din partea PSD, candidează Adrian Năstase. Impresionați de lacrimile lui Băsescu, dar și nemulțumiți de conducerea social-democrată, românii îl aleg pe Băsescu. Noul președinte aduce la putere alianța PNL-PD și guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu.

Repede se strică prietenia din coaliție, PD se retrage de la guvernare, iar pentru a rămâne la putere, liberalii bat palma cu UDMR, formațiune prezentă în mai toate guvernele post decembriste.

Citește și
Câți bani au câștigat multinaționale în România în ultimii 10 ani
Impactul multinaționalelor asupra economiei românești. Câți bani câștigă
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

La 1 ianuarie 2007, suntem primiți în Uniunea Europeană. Președintele Băsescu e fericit. Nu pentru mult timp. În mai 2007, PC, PNL, UDMR și PSD îl acuză că a încălcat Constituia și-l demit. Se organizează referendum și Băsescu se reîntoarce la Cotroceni.

Țara începe să fucnționeze, crește economia, dar nu pentru mult timp.

În 2008, criza economică bate la ușa. Se organizează alegeri parlamentare. PNL pierde alegerile. PDL, condus de Emil Boc și PSD formează coaliție și intră la guvernare sub conducerea lui Emil Boc, care îl are în spate pe Traian Băsescu.
Instituțiile anti-fraudă, susținute de forurile europene, încep să funcționeze și apar dovezi masive despre corupția politicienilor.

Ministrul Monica Iacob Ridzi este obligată demisioneze, după ce este acuzată de deturnare de fonduri în campania electorală pentru parlamentarele europene, în care a susținut-o financiar pe fiica președintelui, Elena Băsescu.

Elena Udrea, o apropiată de-a președintelui, este una dintre figurile care marchează această perioadă. Este acuzată de deturnare de fonduri.

În 2009, se rupe prietenia dintre PSD și PDL. PSD iese de la guvernare, guvernul Boc este demis prin moțiune. Criza economică pune stăpânire pe România. Milioane de români pleacă la muncă peste graniță.

La sfârșitul lui 2009, în cursa pentru președinție se lupta Traian Băsescu și Mircea Geoană care, preț de câteva ore, crede că a câștigat.

Noul guvern PDL-UDMR este condus tot de Emil Boc. În 2010, efectele crizei se resimt din plin. Se iau măsuri drastice. Se taie 15% din pensii, 25% din salariile bugetarilor. TVA-ul este mărit la 24%. Apar noi dovezi despre corupția politicienilor, economia scade.

În iarna lui 2012, Băsescu se opune unor legi din domeniul sănătății și intră în conflict cu Raed Araft. Românii ies la proteste în piață.

În februarie, guvernul Boc își dă demisia. Mihai Răzvan Ungureanu este numit premier. Cade printr-o moțiune de cenzură, trei luni mai târziu.

Guvernul este preluat de Victor Ponta, care conduce alianța USL, adică PNL și PSD, care se întoarce la cârma țării. Noua putere încearcă să-l dea din nou jos pe Traian Băsescu în vara lui 2012. Nu reușește. Liviu Dragnea se alege cu un dosar penal pentru că a fraudat masiv alegerile la referendum în Teleorman. Este condamnat mai târziu cu suspendare.

Alianța dintre liberali și pesediști se rupe în 2014, când Ponta refuză să-l numească pe liberalul Klaus Iohannis vicepremier. Se va întâlni cu el în alegerile prezidențiale la sfârșitul lui 2014.

În primul tur de scrutin, românii din diaspora stau la cozi interminabile în fața sectiilor de vot și nu reușesc să voteze. Un val de nemulțumire îi cuprinde pe românii din țară și din straintate care îl aleg în turul doi pe Iohannis.

Ponta ia bătaie, dar rămâne premier.

DNA-ul scoate pe bandă rulantă dosare care dovesc implicare politicienilor în diverse infracțiuni. Miron Mitrea, Dan Șova, Elena Udrea, Traian Băsescu, Klaus Iohannis, Victor Ponta și mulți alții sunt acuzați și cercetați pentru diverse fapte de corupție. Puterea judecătorească începe să funcționeze și mulți dintre cei acuzați ajung după gratii.

Printre ei, și Adrian Năstase, care încearcă să se împuște pentru a scăpa. Nu reușește.

În 2015, 64 de oameni își pierd viața în clubul Colectiv sau prin spitalele noastre, după ce guvernul Ponta da asigurări că situație e sub control.

Românii ies în stradă, Ponta este obligat să plece acasă.

Dacian Cioloș este numit la șefia unui guvern tehnocrat. Până în 2016, când PSD, cu Liviu Dragnea la cârmă, se reîntoarce la putere. Este ajutat de ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu.

Cele două partide promit că o să facă autostrăzi, spitale și multe altele. Sorin Grindeanu este premier. Acuzat pentru fapte de corupție, liderul PSD vorbește despre situația din pușcării și face din justiție o țintă. Pentru guvernanți, separarea puterilor în stat nu există și imixtiunile în justiție sunt flagrante.

La doar câteva zile de la preluarea puterii, guvernul da celebra Ordonanță 13, ce stabilește mai multe măsuri în justiție, care este pe mâna lui... Florin Iordache.

Românii ies în stradă.

În vara lui 2017, pentru prima dată în istoria României, partidul aflat la guvernare își înlătură premierul prin moțiune de cenzură. Grindeanu pleacă, Mihai Tudose îi ia locul. În spatele lui, se află același Liviu Dragnea care îl da jos în ianuarie 2018.

La palatul Victoria este unsă în funcție Viorica Dancila, care rămâne în istorie prin gafele repetate în țară și străinătate.

Cu acealași Dragnea în spate, și Dancila are aceeași prioritate. Justiția. În 10 august 2018, românii protestează în fața guvernului.

Din ordinul puterii, jandarmii îi îndepărtează cu gaze și bastoane.

În 26 mai 2019, se organizează alegeri europarlamentare. Câștigă detașat USR și PNL. PSD pierde, iar partidul lui Tăriceanu nu câștigă nici măcar un mandat. A doua zi, Liviu Dragnea este condamnat și ajunge după gratii pentru fapte de corupție.

Conducerea partidului este preluată de Viorica Dancila, care rupe prietenia cu partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu. ALDE iese de la guvernare. Aproape toate promisiunile electorale rămân nerealizate. Guvernul Dăncilă cade în toamna acestui an prin moțiune de cenzură, trădat chiar de unii dintre membri PSD. Victor Ponta reapare pe scena politică, cu nou partid: Pro Romania. La începutul lui noiembrie, este numit guvernul Ludovic Orban. Dancila rămâne în lupta pentru Cotroceni. Klaus Iohannis câștigă un nou mandat.

Istoria celor 30 de ani de politică românească scoate în față multă neputință, incompetență, trădare, minciună și corupție, o scenă pe care joacă personaje care au reușit să rămână zeci de ani în diferite funcții, sărind dintr-un partid în altul. În toți acești ani, de prea multe ori politicienii noștri ne-au dovedit că nu interesul național primează, ci cel personal.

Și, cu toate acestea, România, mai ales după intrarea în Uniunea Europeană, a progresat, fiind ghidată și sancționată de la Bruxelles și, mai nou, de puterea străzii, de oamenii care au înțeles că puterea e noastră și nu a celor care vremelinc ocupă diverse funcții.

La 30 de ani de la Revoluție, democrația și separarea puterilor în stat încep să funcționeze.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
Educația din România, într-o stare deplorabilă. Situația la 30 de ani după Revoluție
Educația din România, într-o stare deplorabilă. Situația la 30 de ani după Revoluție

De 30 de ani educația românească tot încearcă o mărire de notă, dar tot la coada clasamentului este. Suntem ultimii în Europa la testele PISA, dar fruntași la abandon şcolar.

Impactul multinaționalelor asupra economiei românești. Câți bani câștigă
Impactul multinaționalelor asupra economiei românești. Câți bani câștigă

Pe măsură ce industria grea din România a dispărut, pusă pe butuci după privatizări dubioase şi vânzări succesive, în ţara noastră au intrat rând pe rând, multinaţionalele.

30 de ani mai târziu, după momentul Decembrie 1989. Unde suntem acum?
30 de ani mai târziu, după momentul Decembrie 1989. Unde suntem acum?

Podcast ”România, știi bine”, episodul 24. La Știrile PRO TV se difuzează începând de luni, 2 decembrie, o nouă serie de reportaje care descriu drumul țării noastre și al oamenilor ei în ultimii 30 de ani.

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.