Prăbușirea industriei piscicole. Pescarii pleacă la salarii de zeci de ori mai mari afară
90% din peștele pe care îl mâncăm este importat, pentru că industria de profil a fost distrusă. Vapoarele de pescuit au fost vândute pe nimic, iar întreprinderile piscicole și-au închis porțile. Oamenii în putere au plecat în alte țări să muncească.
Doar un adult din zece își mai găsește acum de lucru în județul Tulcea, iar zona mai are doar câţiva pescari autorizați. Campania Știrilor Pro TV "Săraca Deltă bogată" continuă joi cu un nou episod.
Delta Dunării încă mai are pește. A supravieţuit braconajului, poluării sau intereselor unor politicieni. Cât pește mai avem, asta este greu de zis. În schimb, ştim câţi pescari comerciali autorizaţi mai sunt: 1200, iar numărul lor scade de la an la an.
Cinci sute de pescari erau acum 20 de ani în Jurilovca, o comună pitorească de lipoveni de pe malul lacului Razim. Acum au mai rămas 40. Unii au ales calea construcţiilor în Italia sau Spania, dar cei mai mulţi au plecat să pescuiască prin alte ţări. Mihai prinde peste, la ocean, în Irlanda, de 7 ani. Câştigă lunar între 2 şi 6.000 de euro.
Mihai: "Lucrez pe un vapor de pescuit langustine, calamar, sepie. Am plecat mai mult din cauza birocraţiei. Şi prețul peştelui într-adevăr era foarte, foarte mic."
Alţi români de prin Deltă au ajuns în Italia, unde, chiar dacă se ocupă de pescuit, nu ne fac cinste. Braconează masiv în zona fluviului Po, în micile localităţi de pe cursul apei, unde se găsesc zeci de canale amenajate pentru agricultură.
Tulcea este unul dintre judeţele cu cea mai mare rată de emigrare din ţară. Oamenii au plecat după ce industria peştelui a fost distrusă de interesele unor afacerişti şi politicieni dar şi de nepăsarea autorităţilor. La Revoluţie, aveam fabrici de conserve şi întreprinderi piscicole.
Numai la Întreprinderea Românească de Pescuit Oceanic din Tulcea erau peste 6.000 de angajaţi. Acum doar 350 de oameni mai lucrează în mici unităţi de procesare a peştelui, în zona Deltei. Şi doar 15 la sută dintre localnici se mai ocupă cu pescuitul. La 10 adulţi care pot munci, exista un singur loc de muncă.
Cum se trăiește din pescuit
Reporter: "Se poate trăi bine din pescuit?"
Pescar: "Niciodată. 60 de zile, calendaristic, e prohibiţie îngheţul iarna deci 4-5 luni adunate nu se pescuieşte. An de an trebuie să reînnoieşti sculele, motorul se strică, barca se sparge".
La mare, mai pescuiesc 130 de pescari din Deltă, cei mai mulţi din Sulina. Octavian este unul dintre ei. A muncit un an în străinătate, iar cu banii strânşi acolo, şi-a cumpărat primele scule de pescuit.
Octavian: "Eu, momentan, trăiesc numai din pescuit. Singurul lucru care ne ajută este pescuitul la calcan, care este o specie destul de valoroasă, o putem pescui şi valorifica."
Pescarii nu-şi pot vinde capturile direct. Legea îi obligă să predea tot peştele prins la cherhanale, acele puncte de colectare din fiecare localitate, cherhana care îşi pune un adaos şi îl trimite mai departe spre magazine, restaurante şi pensiuni
Reporter: "Cu cât vindeţi carasul la cherhana?"
Pescar: "Păi cu cât îţi dau ei, nu facem noi preţul, ei fac. Ieri mi-a dat 2 lei jumate."
Reporter: "Puteţi să negociaţi cu cei de la cherhana?"
Pescar: "Nu, zice că nu ţi-l iau şi ce faci cu el? Vrei nu vrei trebuie să i-l dai".
Pescar: "Noi ca pescari suntem cei mai batjocoriţi. Preţul este cel mai mic. Când merge peştele când nu merge."
Reporter: "Anul trecut cât aţi scos?"
Pescar: "În jur de 10 mii de lei din care undeva 3500-4 mii de lei trebuie să îi dai la stat. plus alte cheltuieli".
Pescarii își duc traiul în adăposturi mizere
Dacă s-ar câştiga bine din pescuit, oamenii deltei s-ar lăuda cu case mari şi maşini scumpe. Aşa îşi duc traiul prin adăposturi mizere, în mijlocul apelor, ca să nu mai consume benzină, să meargă cu barca până acasă şi înapoi.
Reporter: "Ce aveţi acolo?"
Pescari: "Steagurile! Romnesc şi al Uniunii Europene."
Reporter: "De unde le-aţi luat?"
Pescari: "Am făcut rost. Astea le punem afară ca să zică că e ambasada."
"Ambasada" este improvizată din stuf, fără electricitate şi apă curentă. Aici îşi duc traiul mai mulţi pescari, zile în şir, departe de familii.
Reporter: "Câţi pescariu sunt aici?"
Pescar: "Vreo 7. Ei au zis că dărâmă, că fac adăposturi cu fonduri, dar văd că nu au făcut nimic!"
Promisiunile autorităților
De 10 de ani, toţi guvernatorii care s-au perindat pe la şefia Deltei, au promis că vor rezolva problema adăposturilor, ridicate fără niciun fel de acte, pe teritoriul rezervaţiei. Că vor face unele noi, civilizate. Au rămas la stadiul de promisiuni.
Din 2017, guvernator este Mălin Mușetescu. Fost jurnalist, a venit în această funcţie după 23 de ani de activitate în presa de pescuit. Estimează că în toată rezervaţia sunt 500 de adăposturi. Vrea să le facă pescarilor unele noi, plutitoare.
Consideră însă că, la 1000 de pescari, 20 sunt suficiente. Nu are bani, dar vrea să acceseze fonduri europene. În schimb, este deranjat că la adăpostul acestor refugii pescăreşti, unii localnici îşi cresc vacile.
Mălin Mușetescu: "Acel cineva are o sută de vaci este un om care are relaţii la primar a intervenit şi primarul pentru el."
Reporter: "A intervenit primarul la dumneavoastră?"
Mălin Mușetescu: "Da. Am înţeles că e o problemă socială. Dacă are 100 de vaci pe care le creşte acolo, nu cred că e o problemă socială. Mi-a zis că asta e situaţia. Nu are valoare nu are sens să vă zic numele".
Dacă vrem să ne păstrăm pescarii, trebuie să le oferim soluţii şi subvenţii. Ministrul Petre Daea ne vorbeşte despre partid deşi strategiile trebuie făcute cu specialişti, în ministere.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: "În partid s-a luat această decizie, preşedintele partidului este aproape de acest sector, doamna prim ministru mi-a solicitat să facem programe speciale. Am dat deja la minister misiunea să înceapă aceste programe o să le prezint partidului o să le prezint guvernului şi apoi le punem în aplicare."
Cum doi ani a durat stabilirea cadrului legal şi fiscal prin care pescarii pot găti, pentru turişti, la ei, în curte, e evident că prea curând nu vor primi ajutor din partea statului. De altfel, iniţiativa punctelor gastronomice locale nu a venit de la autorităţi ci de la asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23. Octavian este printre primii care s-a autorizat. Soţia le va găti turiştilor calcanul prins de soţul ei.
Octavian: "Încercăm să arătăm ceea ce credem noi că este mai bun tradiţionalul storceag el se făcea din sturion dar cum s-a închis noi am pus calcan. Aici este friptură de calcan o reţetă tot de-a soacrei. Deasupra avem peştele, iar dedesubt avem cartofii peştele lasa o zeamă a lui şi cade peste cartofi şi iese demenţial."
Salvarea pescarilor ar putea veni şi de la vongole, o specie delicioasă de scoici, descoperită recent în marea neagră. Daniel Buhai este preşedintele Ro Pescador, asociaţia care a obţinut certificarea scrumbiei afumate de Dunăre la nivel European.
Daniel Buhai, preşedintele Ro Pescador: "Dacă toţi factorii decizionali s-ar implica cu adevărat în maxim un an de zile ar putea exista metode legiferate de pescuit şi atunci presiunea de pe peşte s-ar ridica şi s-ar crea un echilibru aşa cum de altfel exista în delta po-ului unde principal resursa sunt moluştele nu peştele. La noi potenţial este de câteva ori mai mare acolo dar ne ignorăm şi ne plângem că nu e peste".
Doar 10 la sută din peştele pe care românii îl mănâncă vine din producţia internă. Restul este din import. Vorbim de o piaţă de 350 de milioane de euro, bani pe care lipsa de viziune şi incompetenta autorităţilor îi trimit în Grecia, Italia sau Spania.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!a
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
