Statistici după primul tur. Cum și-au împărțit candidații țara și cine a votat pentru ei
Alegerile s-au încheiat fără incidente majore, cu o participare record în diaspora și una redusă în țară.
Președintele în funcție, Klaus Iohannis a câștigat majoritatea voturilor, iar PSD, cu organizații vechi în toată ţara, și-a trimis candidatul, pe Viorica Dăncilă, în turul 2.
Marele perdant este Dan Barna, liderul alianței USR-PLUS, care n-a reușit să câștige nici un județ în țară și a ieșit pe locul doi în diaspora, potrivit rezultatelor oficiale publicate de Biroul Electoral Central.
Paradoxal, deși românii din străinătate s-au prezentat în număr record la urne, am avut totuși alegerile prezidențiale cu cea mai slabă prezență de după revoluție.
În clasamentul final, pe prima poziţie se situează preşedintele Klaus Iohannis care a obţinut 36,91% din voturile totale valabil exprimate. Graţie partidului, Viorica Dăncilă obţine 23,45%, cu doar 32.000 de voturi mai puţine decât a luat PSD la europarlamentare, în timp ce Dan Barna, candidatul USR-PLUS s-a clasat pe locul 3, la o diferenţă apreciabilă, cu 14,19%.
La urne s-au prezentat peste 8 milioane de români, adică 47,66%, şi la final am constatat cu amărăciune că a fost cea mai slabă prezență înregistrată vreodată la alegerile prezidenţiale după revoluţie. Şi asta în condiţiile în care am avut o mobilizare fără precedent în diaspora unde aproape 700.000 de români din toată lumea au votat. Mai mulţi ca oricând.
Cum şi-au împărţit tara principalii candidaţi
Klaus Iohannis a câştigat detaşat. A luat majoritatea voturilor în 29 de judeţe şi în Bucureşti. Evident că la Sibiu a obţinut cele mai multe voturi: 66%. Viorica Dăncilă, în schimb, a reuşit să se impună în 10 judeţe unde PSD câştiga în mod tradiţional, de altfel. În judeţul de baştină, Teleorman, a avut cel mai mare scor, peste 47%.
Candidatul UDMR Kelemen Hunor şi-a adjudecat cele 2 judeţe cu populaţie preponderent maghiara evident, însă Dan Barna nu a reuşit să se impună în niciun judeţ. Cele mai bune performanțe le-a obţinut în oraşele mari şi a reuşit să fie pe locul 2 în 5 judeţe, dar şi în Bucureşti.
Klaus Iohannis a câştigat detaşat şi în diaspora, acolo unde Dan Barna s-a clasat pe locul 2, deşi acesta spera chiar şi la ora 21 după anunţarea primelor estimări ca românii din străinătate îl vor vota masiv şi îl vor trimite în turul 2. De remarcat că locul trei a fost adjudecat de Teodor Paleologu. Viorica Dăncilă nu a reuşit să-i convingă pe românii de peste hotare şi s-a clasat abia pe locul 5.
Cei mai mulţi români au votat în Italia, aproape 130.000. Şi acolo, preferat a fost Klaus Iohannis.
Marea Britanie s-a situat pe locul 2 în ceea ce priveşte prezența, cu aproape 120.000 de români la urne, iar cei mai mulţi l-au votat tot pe actualul preşedinte.
În fine, Germania a fost a treia la prezenţă, iar românii de aici i-au dat cele mai multe voturi tot lui Iohannis. De remarcat faptul că Dan Barna s-a clasat în permanenţă pe doi, cu procente asemănătoare cam peste tot.
Interesant că Spania nu a adus cei mai mulţi români la vot - deşi comunităţile de acolo sunt consistente.
O prezență mai mică la urne s-a înregistrat în Statele Unite ale Americii, unde, deşi avem o comunitate destul de mare de români, doar puţin peste 10.000 au votat, majoritatea cu Klaus Iohannis.
Dar cine a votat pentru cine, cum sunt cei care au stabilit finala?
Să analizăm puţin profilul alegătorului pentru fiecare candidat. Şi începem cu vârsta:
Observăm astfel că preşedintele Klaus Iohannis a fost votat mai ales de oameni tineri, în putere... iată 59% dintre cei care l-au votat au între 35 şi 64 de ani iar 25% sub 35 de ani, în vreme ce Viorica Dăncilă a fost preferata oamenilor mai în vârstă cu un procent covârşitor de 43% persoane de peste 65 de ani. Dan Bârna în schimb se poate lăuda cu cel mai tânăr electorat din care aproape jumătate are sub 35 de ani.
La capitolul educaţie, Klaus Iohannis a fost votat preponderent de oameni cu studii medii şi superioare, iar Viorica Dăncilă de cei cu studii medii şi elementare. Şi la acest capitol, Dan Barna se remarcă prin cel mai educat electora,t din care mai mult de jumătate are studii superioare.
Klaus Iohannis a atras angajaţii şi mai puţin studenţi sau pe cei fără ocupaţie, în timp ce Viorica Dăncilă a fost votată de pensionari - iată aici un procent generos din această categorie a votat cu fostul premier. Dan Barna a fost preferatul angajaţilor şi al studenţilor.
În ceea ce priveşte sexul votanţilor, aici procentele au fost echilibrate la aproape toţi cei trei candidaţi, doar Dan Barna fiind preferat mai mult de femei.
Iar cât priveşte mediul din care provin, alegătorii lui Iohannis şi ai lui Barna sunt mai mulţi din oraşe, spre deosebire de cei ai Vioricăi Dăncilă, preponderent din mediul rural.
