Haosul arhitectural din zona Bran-Moeciu a alungat turistii. Cum s-a construit in ultimii ani: Avem tabla, polistiren si PVC
Cea mai cunoscuta regiune agroturistica a Romaniei - zona Bran-Moeciu-Fundata - a inregistrat, in ultimii ani, o scadere a dramatica a numarului de turisti. A contribuit la asta din plin si haosul arhitectural.
Pensiunile sunt ingramadite, nu au nimic de a face cu specificul local, iar kitsch-ul este in floare. Abia acum, in al 12-lea ceas, cativa arhitecti si militanti de mediu incearca sa mai salveze cate ceva si vor sa alcatuiasca impreuna cu primariile un set de reguli de buna practica.
Din fericire, s-au mai pastrat odaile si peisajul doar la nivelul superior. Din pacate, in vale, putine case traditionale se mai pastreaza si e si foarte aglomerat, dar apare o ingramadire de cladiri noi, care nu pastreaza scara si aspectul local.
Zona Bran-Moeciu este, din pacate, un exemplu de "asa NU". Intr-un peisaj spectaculos, satele de aici aveau un potential urias in turism. Insa lipsa unor reguli si norme a dus la distrugerea locului. In ultimii 15 ani, fiecare proprietar a construit dupa gustul si bunul plac, iar rezultatul este din pacate dezolant.
Silvia Demeter, arhitect: "Avem acesta ilustrare a unui mod de viata traditional dac, care este coplesit de noile dezvoltari imobiliare care ajung sa aibe un aspect aproape urban. Ajungem la aceste cladiri de 3-4 nivele acoperite cu tabla, invelite in polistiren, cu geamuri PVC."
Din pacate, toate vaile din zona arata la fel si sunt supra-aglomerate. George a urmarit cu strangere de inima tot boomul imobiliar care i-a stricat satul natal.
George Garbacea, localnic: "A creat haos in dezvoltare, nu a fost o regula, administratia, ce sa zic, a fost practic inexistenta si oamenii au facut dupa capul lor."
Acest talmes-balmes a indepartat in timp si turistii care evita acum Branul.
Cea mai buna dovada a faptului ca turismul din zona Bran este in declin este chiar piata imobiliara. Zeci de vile si pensiuni sunt de vanzare, la preturi relativ mici, semn ca proprietarii lor au probleme in a le umple cu turisti.
Preturile pornesc de la 100.000 de euro, insa depasesc si o jumatate de milion.
Exista insa si cateva lucruri bune.
Arhitecta Silvia Demeter si-a dedicat toata cariera arhitecturii traditionale. A salvat zeci de case din orasul Brasov, din satele sasesti si din imprejurimi si a colaborat chiar si cu printul Charles. Acum, impreuna cu mai multe ONF-uri a pus pe hartie un ghid de bune practici.
Mihai Orleanu, directorul Centrului de Ecologie Montana: "Nu poti schimba structura unui hotel, dar cu un arhitect ingenios, care stie ce inseamna arhitectura traditionala, poate introduce, intr-o oarecare masura mici elemente de arhitectura traditionala."
Materiale de constructii cu culori traditionale si locale, respectarea unor norme de inaltime, distantele intre case sunt doar cateva din regulile pe care proprieatrii de aici ar trebui sa le respecte pe viitor.
