BREXIT. Ce ar putea castiga si pierde romanii din acordul UE - Marea Britanie. Polonia a primit 1.000 de soldati

Klaus Iohannis se intalneste, luni, la Palatul Cotroceni, cu presedintele Consiliului European, Donald Tusk. Principalul subiect al discutiei, afirma surse oficiale, va fi Brexit - posibila iesire a Marii Britanii din UE – mai ales ca pe 18-19 februarie Iohannis va merge la reuniunea Consiliului European unde ar trebui sa se incheie un acord politic pe acest subiect.

Londra a formulat in total patru cerinte pentru a mentine Marea Britanie in blocul celor 28, dintre care cea mai controversata este de imitarea imigratiei din alte state ale Uniunii si a ajutoarelor sociale acordate acestor migranti. Premierul David Cameron vrea un moratoriu de 4 ani inainte de orice plata de ajutoare sociale imigrantilor din UE care vin sa lucreze in Marea Britanie, dar aceasta cerinta, considerata "discriminatorie", incalca libera circulatie a bunurilor si persoanelor, un principiu fondator al Uniunii, scrie AFP. O alta propunere a Londrei este ca alocatiile copiilor migrantilor sa fie platite la nivelul din tara de provenienta, nu la cel din tara in care traiesc.

Aceste doua cerinte ale lui Cameron i-ar afecta si pe romanii care lucreaza in Marea Britanie, al caror numar depasteste 150.000, dar si pe cei din alte state UE daca acestea decid sa copieze respectivele masuri.

In paralel, sefii de state ai Poloniei, Ungariei, Slovaciei si Cehiei se reunesc la Praga pentru a stabili o pozitie comuna in privinta Brexit. Tarile din centrul si estul Europei ar putea respinge acordul, temandu-se ca, daca Marea Britanie adopta masuri privind limitare ajutoarelor sociale, modelul ar putea fi preluat ulterior si de alte state UE.

Citește și

A fi sau a nu fi in UE? Cand ar putea fi organizat referendumul care va marca un moment istoric pentru Marea Britanie

„Păpușa de fier a lui Putin” explică propaganda Kremlinului: „Nu contează ce se întâmplă cu adevărat”

Polonia a negociat deja cu britanicii si saptamana trecuta premierul Beata Szydlo a anuntat ca propunerile acestora sunt „in general acceptabile”. „Este vital ca totul sa se faca totul pentru ca polonezii care lucreaza in Marea Britanie sa fie respectati si sa primeasca garantii”, a spus Szydlo vineri. Pe de alta parte, Marea Britanie va stationa permanent 1.000 de militari pe teritoriul Poloniei, potrivit ministrului Apararii de la Varsovia, raspunzand la una din cele mai mari temeri ale acestei tari, aceea ca nu va fi suficient aparata de NATO impotriva Rusiei.

In decembrie, David Cameron a venit la Bucuresti si a discutat cu presedintele si premierul. „Sprijin principiul liberei circulatii si romanii, ca si alti europeni, aduc o contributie valoroasa in foarte multe domenii. Dar nu am crezut niciodata ca aceasta libertate de miscare va aduce atatia oameni si trebuie sa rezolvam aceasta presiune pe serviciile publice. Migratia neta e de 300.000 oameni pe an si nu e sustenabil”, a spus atunci prim-ministrul britanic. Se pare insa ca liderii de la Bucuresti au fost mai putin flexibili decat cei polonezi in discutiile cu englezii.

Potrivit Guardian, Tusk a reusit sa negocieze cu Cameron o reducere a perioadei moratoriului si ar putea impune ca masurile luate de Marea Britanie sa nu poata fi copiate de alte state, cu exceptia Suediei. Insa masura referitoare la nivelul alocatiilor pentru copii continua sa starneasca temeri, dat fiind ca ar putea fi extinsa si alte ajutoare sociale si chiar la pensii. Or, legal, este imposibil in acest moment ca o asemenea amsura sa fie limitata doar la Marea Britanie si sa li se interzica altor state UE sa o aplice.

De asemenea, mai multe tari vest-europene, intre care Franta si Belgia, sunt nemultumite de particularismul economic al Marii Britanii si se tem ca politica Londrei afecteaza piata comuna europeana.
 

Articol recomandat de sport.ro

Luptător MMA, suspendat pe viață și bătut de fani, după ce a atacat o fată de ring | VIDEO