Cantitate sau calitate? Legume romanesti din seminte straine
Renuntati sa mai cautati la piata rosii, castraveti sau gogosari romanesti. Doar pamantul in care-au crescut este al nostru, pentru ca semintele au fost aduse din Olanda, Israel, Franta sau Turcia.
Producatorii de legume nu mai vor sa auda de rasaduri autohtone. Le folosesc pe cele straine, pentru ca sunt mai rezistente si rodesc mai mult.
Cultivatorii din judetul Galati stiu ca rosiile din seminte aduse din alte tari n-au acelasi gust ca legumele romanesti. Dar pun mai mult pret pe cantitate si mai putin pe calitate.
Magnus, Menhir si Valdai, toate sunt seminte olandeze pe care romanii le baga in pamant, la Matca, in judetul Galati si produc niste rosii asa-zise romanesti.
Samanta romaneasca nu a mai facut fata vremurilor, sustin producatorii. Cand cercetarea s-a oprit, dupa 1989, si soiurile, si hibrizii romanesti au disparut. Totusi Mircea Croitoru, presedintele Grupului de Producatori de legume-fructe din Matca incearca sa mai dea o sansa soiurilor romanesti. A obtinut niste samanta de la Buzau si, anul acesta, o testeaza.
Si cultivatorii din Prahova prefera semintele de import. Sotii Manea, de pilda, fac un profit bun cu rasaduri de rosii si castraveti. Adrian, in schimb, cultiva flori pe un teren din Brasov, tot din seminte din alte tari. Spune ca sunt mai rezistente si-n fiecare iarna obtine peste 100.000 de rasaduri.
In medie, un cultivator investeste intr-un singur fir de rasad 60 de bani si-l vinde dublu.
 (11).webp)
