Pensiunea unde si clanta de la usa are o poveste, iar televizorul e tinut in beci. Locul unic de la poalele Bucegilor
Pasiunea pentru o casa traditionala l-a adus pe Dan Dimancescu pe dealurile de la Bran. Desi putea sa-si construiasca o locuinta oriunde in lume, a ales un deal de la poalele Bucegilor.
A realizat aici o adevarata opera de arta traditionala si a reconstituit gospodaria taranesca pana in cel mai mic detaliu. Desi este nou nouta, casa a devenit un exemplu in zona. "Pentru mine, asta este un miracol. Oriunde in lume... unele locuri sunt mai spectaculoase, altele mai simple, altele sunt desert, dar acest loc este unic."
Dan Dimancescu s-a indragostit de pasunile din Bran acum aprope 50 de ani. Desi nu vorbeste romaneste se considera unul de al nostru. S-a nascut si a trait in Statele Unite ale Americii insa parintii lui, descendenti ai unei vechi familii de boieri munteni, nu l-au lasat de uite de unde provine si intotdeauna i-au povestit despre Romania frumoasa.
"In 1938, tatal meu era Ministrul Informatiilor si Turismului si a facut multe lucruri bune. Era un foarte bun desenator, asa ca a facut harta asta, care este un pretios suvenir de familie", marturiseste el.
Dan Dimancescu a ajuns pe meleagurile familiei lui pe cind era tanar: intr-o expeditie in care a parcurs lantul Carpatilor. Atunci a inceput si marea dragoste pentru arhitectura din zona Branului. "In trecut, am lucrat cu National Geografic. In 1968 am facut o expeditie pe jos din Ucraina pana la Portile de Fier, timp de trei luni, iar cand am ajuns in Magura am facut, in jurnalul meu, schita unei case de acolo."
Iar imaginea acelei case traditionale l-a urmarit ani de zile. Intors in tara dupa revolutie s-a dus tinta sa o cumpere insa casa atat de dorita disparuse. Fusese mutata barna cu barna la Muzeul Astra din Sibiu. Cei de acolo au fost mai mult decat incantati sa-i puna la dispozitie planurile gospodariei care a fost apoi reconstruita pe coama Balabanului.
"Am cerut specific ca tot lemnul sa fie taiat cu mana, pentru ca numai astfel poti pastra textura. Daca prelucrezi industrial, totul devine perfect drept si patratos. Uitati-va, aici se vad urmele ferestraului. Al doilea lucru pentru care am insistat a fost sa folosim doar tarusi din lemn. Nu am dorit cuie de metal. Va vine sa credeti sau nu, dar sunt 250.000 de sindrile pe casa, dispuse in doua straturi, toate facute de un batran din zona, avea 70 de ani cand le-a facut. Nu a fost usor deloc."
In pensiunea de la Balaban pana si clantele de la usa au povestea lor. "Acesta usa era intr-o casa care era pe jumatate demolata, undeva in Covasna si am cumparat-o pentru nimic. Constructorul a vrut sa o distruga pentru ca era prea veche dar ascultati acest sunet... Este elegant si simplu, iar design-ul, traditional. Acum, ca acest zavor este restaurat, devine un obiect frumos, poate altii nu gandesc asa, dar este o piesa de arta."
Desi are peisaje fantastice in orice directie ai privi, casa de pe Balaban are geamuri mici ca odinioara. "Ai un sentiment deosebit cand te uiti prin geamul asta mic. Trebuie sa te apleci sa te uiti, in dreapta ai o surpriza, in stanga alta surpriza. Cand ai un geam mare, ai o singura priveliste, aici ai mai multe privelisti secrete!"
Totusi prima dragoste a lui Dan Dimancescu ramane peisajul neschimbat de sute de ani de la poalele Bucegilor. Ca sa se asigure ca privelistea va ramane conservata a cumparat mai toate pasunile din jur iar cablurile de curent au fost ingropate astfel incat nimic sa nu strice aspectul arhaic al locului."Nu este doar frumusetea din jur, ci faptul ca acest peisaj are inca o latura umana. Aici, totul este facut manual si este un aspect pe care nu il mai gasesti in Elvetia sau in tarile din Europa de Vest. Acolo un om coseste, dincolo altul lucreaza cartofii."
Ori de cate ori vine in Romania, Dan Dimancescu priveste cu durere in suflet cum altii isi bat joc de lucrurile vechi si frumoase: "In urma cu 10-12 ani, cand veneai de la Brasov la Bran mergeau pe un drum frumos din mai multe motive. Drumul acesta avea copaci pe marginea lui, iti dadeau senzatia ca mergi pe un coridor special. Insa au taiat copacii. Scuza a fost cea legata de accidentele rutiere. Nu cred ca e o scuza prea buna. Pe de alta parte, intrucat zona este frecventata de turisti, au inceput sa apara hotelurile si pensiunile. Dar cum? Peste tot, unul acolo, altul dincolo, ca ciupercile... niste ciuperci de beton. Inteleg ca exista o ratiune financiara pentru acest lucru. Dar, practic, nu arata deloc bine in aceasta zona atat de frumoasa."
Astfel e de inteles ca pensiunea de pe deal a ajuns acum o adevarata atractie pentru cei care doresc sa mai vada cum arata arhitectura traditionala. Acest grup de copii din Sibiu au fost adusi de profesorul lor, nascut aici in zona.
Desi face turism de ceva ani, domnul Dimancescu nu intelege regulile din Romania nici pana in ziua de azi. La constructia pensiunii a accesat fonduri europene si era cat pe ce sa piarda finantarea pentru ca a facut cateva greseli majore.
"Nu aveam nici perdele transparente si nici draperii, deci era dubla lipsa si ultima ineficienta era ca nu avem televizoare. Am inteles ca acest stil nu este apreciat de ministe. Ne-a venit ulterior oaspete cel care era seful programului SAPARD, Sergio Ficarelli si ne-a spus ca asa erau in viziunea lor pensiunile care ar fi trebuit sa fie finantate prin acest programul. Se pare insa ca birocratii romani nu au inteles acest lucru", a explicat Mihaela Ramulescu, administratorul pensiunii.
"De multe ori, cand vin aici turisti romani, intreaba: unde este televizorul? Eu nu am vrut televizor, dar in cele din urma am facut un compromis si, iata, aici e sala televizorului! In ultima incapere din beci. Exact, langa butoaiele cu vin."
Dan Dimancescu incearca atat cat poate ca modelul sau sa fie urmat de tot mai multi braneni. "Am sprijinit 2-3 localnici. Acelea doua sunt ale mele, dar inainte sa le cumpar i-am ajutat sa-si repare acoperisul. Am mai renovat doua acolo si una in spate. E o mare problema cu banii, din pacate proprietarii de aici nu isi permit sa renoveze acoperisul in stilul traditional, iar acoperisul de metal solutia cea mai ieftina. Dar, mai urata. Am incercat, de exemplu, sa reparam si acoperisul casei de acolo, dar proprietarul era foarte suspicios, credea ca vrem sa-i furam casa."
Implicat in nenumarate proiecte de conservare a traditiei si arhitecturii romanesti, Dan Dimancescu este hotarat sa ne faca sa intelegem ca trebuie sa ne pastram si sa ne apreciem trecutul pentru ca numai asa putem avea un viitor.