Plenul Senatului a fost anuntat ca Legea gratierii a fost adoptata tacit. Proiectul merge la Camera Deputatilor

Astfel, urmeaza ca legea sa mearga la Camera Deputatilor, in forma Guvernului, pentru dezbaterile si votul final.

Legea gratierii a fost adoptata tacit pe 23 mai, insa procedura din prima Camera se incheie oficial abia dupa anuntarea plenului. Dupa ce proiectul a fost anuntat ca fiind adoptat tacit, el va fi transmis Camerei Deputatilor, care este forul decizional.

Potrivit actului normativ, ar urma sa fie gratiate integral pedepsele de pana la cinci ani de inchisoare, partial persoanele care au in intretinere minori cu varsta de pana la 14 ani, iar cei care au comis infractiuni cu violenta si cei care au savarsit fapte de coruptie sunt exceptati de la a fi gratiati.

Intrebat de ce nu s-a dat un vot in Senat pe proiectul de lege al gratierii, liderul PSD, Liviu Dragnea, a sustinut recent ca motivul este acela ca senatorii juristi nu au reusit sa intocmeasca un nou raport in timp util.

Citește și

Liviu Dragnea: Nu ma intereseaza cum iese Legea gratierii din Senat; eu nu-i dau drumul la Camera pana nu am garantii

„Păpușa de fier a lui Putin” explică propaganda Kremlinului: „Nu contează ce se întâmplă cu adevărat”

”Pentru ca cei de la comisie (Comisia juridica a Senatului – n. r.) n-au venit cu raportul. Pentru ca pana sa se finalizeze termenul de aprobare tacita, n-au cazut de comun acord asupra unei forme finale”, a spus Liviu Dragnea.

Fiindu-i atrasa atentia ca PSD si ALDE detin majoritatea in Comisia juridica, deci ar fi putut adopta legea in forma dorita, Dragnea a replicat: ”Mai dezgropam mortii? A ajuns in Camera (Camera Deputatilor – n. r.)”.

Plenul Senatului a decis pe 8 mai, cu majoritate de voturi, retrimiterea la Comisia juridica a proiectului legii gratierii pentru ca acesta sa fie adoptat in forma trimisa Parlamentului de Guvern pe 31 ianuarie. In favoarea retrimiterii legii la comisie au votat senatorii PSD si ALDE (61 de voturi), iar impotriva cei de la PNL si USR (41 de voturi), acestia din urma cerand dezbaterea si respingerea legii gratierii.

Doua zile mai tarziu, presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat ca pe el nu il intereseaza cum iese Legea gratierii din Senat, pentru ca el nu ii va da drumul proiectului pentru dezbatere in Camera Deputatilor pana cand nu va avea garantii din partea Guvernului si a Ministerului Justitiei ca aceasta face parte dintr-un pachet legislativ care rezolva problemele din penitenciare.

Dragnea a mai spus ca social-democratii trebuie sa se gandeasca serios daca Legea gratierii mai este „oportuna”, el lansand astfel „un ultim apel” la Guvern si la ministrul Justitiei, Tudorel Toader sa prezinte, intr-un termen rezonabil, daca proiectul si alte masuri anuntate ca proiecte legislative pot rezolva problema din penitenciare.

Dupa ce a propus, alaturi de Traian Basescu, o serie de amendamente la Legea gratierii, presedintele comisiei juridice a Senatului, Serban Nicolae, a fost demis din functie la propunerea lui Liviu Dragnea.

Liderul PSD a sustinut ca senatorul Nicolae a sustinut amendamentele privind gratierea faptelor de coruptie si i-a convins pe colegii sai din Comisia juridica sa le voteze, chiar daca nu erau agreate de partid, motiv pentru care era firesc ca acesta sa fie schimbat de la sefia comisiei si din postul de lider de grup.

Proiectul urmeaza sa fie transmis Camerei Deputatilor in forma adoptata de Guvern. Potrivit acestuia, se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv si partial persoanele care au in intretinere minori cu varsta de pana la 14 ani.

Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infractiuni cu violenta si cele care au savarsit unele fapte de coruptie.

De asemenea, se injumatatesc pedepsele cu inchisoarea aplicate femeilor insarcinate si celor care sunt unic intretinator de familie, avand in intretinere minori cu varsta de pana la 14 ani daca nu li s-au interzis drepturile parintesti prin hotarare judecatoreasca. Ambele situatii trebuie sa existe la data intrarii in vigoare a legii.

In toate aceste cazuri, gratierea este conditionata de achitarea in termen de un an de la condamnarea definitiva sau de la punere in libertate a eventualelor despagurbiri. in cazul neachitarii, gratierea este revocata.

Totodata, prevederile legii referitoare la gratiere nu se aplica recidivistilor.

Nu beneficiaza de prevederile acestei legi persoanele care au savarsit infractiuni contra vietii, vatamari corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fatului, lipsirea de libertate, santaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasa, furtul calificat, inselaciune, fals in orice forma, parasirea locului accidentului, represiunea nedreapta, abuzul in serviciu, conflictul de interese, falsificarea de moneda, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, traficul de produse toxice, infractiunile contra securitatii nationale, cele privind combaterea terorismului, infractiunile de genocid, contra umanitatii si razboi.

Nu sunt gratiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care in decurs de 3 ani savarsesc o noua infractiune executa si restul de pedepsa.

Legea se va aplica faptelor comise inainte de 18 ianuarie 2017 si intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

Articol recomandat de sport.ro

Bye, Rangers! Ianis Hagi nu revine în Scoția. "Acord total" cu noul club