Modificările legii privind statutul magistraţilor, adoptate pe articole. Votul final, amânat din lipsă de cvorum
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată miercuri pe articole într-o şedinţă maraton care a durat peste 12 ore, votul final fiind însă amânat pentru că PSD - ALDE - UDMR nu au reuşit să strângă suficienţi deputaţi.
Singura modificare adoptată de plen faţă de varianta comisiei a fost obligativitatea statului de a se îndrepta împotriva magistratului care a săvârşit o eroare din rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
”Votul final va fi stabilit într-o şedinţă ulterioară de Birou Permanent”, a anunţat preşedintele de şedinţă, Gabriel Vlase, la finalul dezbaterilor.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri propunerea de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor potrivit căreia statul va fi obligat să se îndrepte cu o acţiune în despăgubiri împotriva magistratului care a săvârşit o eroare cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă.
”După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor.
Printre cele mai importante modificări adoptate la legea 303/2004 se numără interdicţia pentru preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.
Una dintre deciziile comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, menţinută şi în plenul Camerei Deputaţilor, a fost menţinerea în legea 303/2004 a actualei proceduri a numirii procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT.
”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, este actuala prevede legislativă.
În schimb, comisia a decis că preşedintele României nu va mai putea refuza numirile în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind obligat să accepte propunerile CSM.
Opoziţia a susţinut menţinerea actualei forme a legii, care prevede că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere de la ICCJ decât motivat.
Propunerea a fost susţinută şi de Victor Alistar, membru în CSM, care a firmat că ”decretul preşedintelui are caracterul doar de oficializare şi asigură solemnitatea procedurii”, dar ”în niciun caz element de oportunitate”.
Alte modificări adoptate de comisia specială vizează introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi introducerea obligativitatăţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.
”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei", prevede unul dintre amendamentele formulate de PSD - ALDE la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Iniţiatorii şi-au motivat demersul prin punerea legii în acord cu Constituţia.
La propunerea deputatei ALDE Steluţa Cătăniciu, comisia specială a adoptat şi următorul amendament la legea 303/2004: ”Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executiv".
Nu în ultimul rând, comisia a adoptat o serie de reglementări în ceea ce priveşte relaţia magistraţilor cu serviciile secrete.
Astfel, la propunerea Asociaţiei Magistraţilor, s-a adoptat amendamentul care prevede că "apartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută".
O serie de alte amendamente, propuse de Uniunea Naţională a Judecătorilor, prevăd că magistraţii completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informaţii.
De asemenea, serviciilor secrete le este interzis să racoleze judecători sau procurori.
”Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 (judecători, procurori, magistraţi-asistenţi, personal de specialitate juridică asimilat acestora şi personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoresti şi parchetelor - n. red.) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotrivă independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte”, se arată într-un amendament adoptat de comisia specială.
”Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. 2 se face de către CSAT şi Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizată de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat (...) Serviciile de informaţii sunt obligate să pună la dispoziţia comisiilor parlamentare de control toate datele, informaţiile sau documentele necesare în acest sens”, se arată într-un alt amendament adoptat de comisie.
”Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sau de un serviciu de informaţii care priveşte sau are legătură cu justiţia este informaţie de interes public", se prevede într-un alt amendament.
Camera Deputaţilor este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul deciziona să fie Senatul.
