Proiectul privind condamnatii penal in Guvern, "elaborat de guvernul Ciolos". Reactia fostului premier si a lui Toader

Ultimul update: Sambata 15 Iulie 2017 07:15
Data publicarii: Miercuri 12 Iulie 2017 11:24
Categorie: Politic

Guvernul sustine ca proiectul privind Codul administrativ, care stabileste ca persoanele condamnate penal pot ocupa functii in Executiv dupa reabilitare, a fost elaborat si pus in dezbatere de Guvernul Ciolos. Fostul premier a reactionat.

Este rescris articolul care i-a blocat lui Liviu Dragnea accesul la Palatul Victoria, ca urmare a condamnarii definitive la doi ani de inchisoare cu suspendare in Dosarul Referendumul. Documentul lansat acum in dezbatere publica mentine interdictia celor condamnati de a face parte din Executiv, dar introduce notiunea de reabilitare, moment din care interdictia dispare.

In cazul liderului PSD, care a recunoscut ca si-ar fi dorit sa fie prim-ministru, reabilitarea ar urma sa se intample, conform prevederilor legale actuale, in... 2023. La sentinta definitiva din 2016, Liviu Dragnea a primit si un termen de incercare de patru ani.

Iar din 2020, cand ar expira acest termen, Codul Penal prevede ca ar mai trebui sa treaca inca trei ani pana la reabilitare, adica pana cand cazierul lui Dragnea redevine curat. Asta cu conditia ca liderul PSD sa nu mai fie condamnat, in alte dosare. Ministerul Dezvoltarii precizeaza ca Proiectul Codului Administrativ nu reprezinta o initiativa a actualei coalitii de guvernare, ci a fost elaborat de Guvernul Ciolos.

Vezi la finalul acestui articol textul integral al proiectului de lege.

Pozitia Ministrului Justitiei

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a explicat, miercuri, ca, si daca proiectul de Cod administrativ nu prevedea exceptia privind posibilitatea ca persoanele care au suferit condamnari penale dar au fost reabilitate sa poata face parte din Guvern, efectul juridic era absolut acelasi, pentru ca doar faptele contra pacii si omenirii, si cele contra umanitatii, precum acelea savarsite de fostii tortionari sunt imprescriptibile.

Reactia lui Dacian Ciolos

Platforma ”Romania 100”, fondata de Dacian Ciolos, sustine, referitor la informatiile publicate de Ministerul Dezvoltarii, ca proiectul de Cod Administrativ nu a fost lansat in circuitul de avizare, nu a fost discutat si nu a fost adoptat de Guvernul Ciolos si ca resposabilitatea pentru lansarea proiectului in dezbatere publica pe 8 noiembrie 2016 apartine ”strict ministerului initiator”, condus la vremea respectiva de Vasile Dincu.

”Doamna Shhaideh incearca sa ascunda sub umbrela Guvernului Ciolos doar lucruri care-i convin sefului. Guvernul Ciolos a adoptat multe acte normative bune pe care noua majoritate a tinut cu orice pret sa le goleasca de continut pentru ca deranjau. Continutul proiectului de Cod administrativ, in schimb, nu a fost asumat de guvernul pe care l-am condus”, a scris Dacian Ciolos pe pagina sa de Facebook, postand si o imagine cu mesajele ”Fake News, FactCheck”.

”Proiectul de Cod Administrativ, la care se lucreaza inca din 2001, nu a fost lansat in circuitul de avizare, nu a fost discutat si nu a fost adoptat de guvernul Ciolos. Responsabilitatea pentru lansarea proiectului in dezbatere publica pe 8 noiembrie 2016 apartine strict ministerului initiator”, se arata si intr-o postare pe Facebook a platformei Romania 100.

De asemenea, platforma Romania 100 ”condamna cu tarie actiunea de dezinformare a opiniei publice lansata de ministerul aflat sub conducerea doamnei Sevil Shaideh, din dorinta de a pune responsabilitatea acestui proiect normativ si a unor prevederi controversate pe umerii altui Guvern”.

 

Pozitia Guvernului Tudose

"Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat si introdus in dezbatere publica la data de 8 noiembrie 2016, cu doua luni inainte de venirea la guvernare a actualei coalitii politice. La acea data, proiectul Codului Administrativ, propus si angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Ciolos, continea in aceeasi forma si articolul privind amendarea Legii 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor", se arata in precizarea Guvernului.

Introducerea prevederii privind reabilitatea "nu reprezinta o initiativa a actualei Coalitii de guvernare", potrivit Executivului, care insa isi insuseste aceste modificari.

"Introducerea la acea data a prevederilor legate de amendarea Legii 90/2001 a fost motivata de necesitatea de actualizare a legislatiei privind administratia publica centrala si locala in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale din ultimii ani si corelarea cu alte acte normative cu incidenta in administratia publica", se arata in comunicatul de presa.

Guvernul precizeaza ca reabilitarea, conditiile si efectele acesteia sunt reglementate de Codul Penal, iar in ceea ce priveste modificarea uneia dintre conditiile necesare pentru ocuparea functiei de membru al Guvernului se arata ca, potrivit Codului Penal, art 169, alin.1, reabilitarea „face sa inceteze decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din condamnare”.

Modificarea vine astfel din "necesitatea de a duce claritiate textului juridic din actuala Lege 90/2001". Guvernul citeaza si din argumentatia CCR, care a aratat ca Legea 90 trebuie modificata.

"Mentionam ca toate prevederile actului normativ au fost elaborate de un grup de lucru format din experti ai ministerelor de linie si ai altor institutii abilitate in procedurile de avizare. De asemenea, subliniem ca in procesul de elaborare a actelor normative este obligatorie respectarea dispozitiilor enuntate de Curtea Constitutionala, inclusiv cele cuprinse in Decizia CCR nr. 304/2017", se arata in comunicat.

Codul Administrativ reuneste 20 de acte normative in vederea clarificarii prevederilor, asigurarii aplicarii lor unitare si neinterpretabile, precum si eliminarii contradictiilor, redundantelor si situatiilor de vid legislativ, potrivit Guvernului.

Proiectul de lege se afla inca in consultare publica si in avizare interministeriala, institutiile interesate putand in continuare sa formuleze propuneri si observatii.

Textul depus de Guvernul Tudose in consultare publica, din luna iulie, preia din prevederile proiectului elaborat de Ministerul Dezvoltarii, pe vremea cand acesta era condus de Vasile Dancu, inclusiv in ceea ce priveste Legea 90, insa nu este preluat integral.

Un proiect de lege va modifica Legea 90/2001, care interzice unei persoane condamnate penal sa fie membru al Guvernului, actualul Cabinet urmand ca printr-un alt act sa excepteze de la aceasta interdictie persoanele care s-au reabilitat.

In prezent, Legea 90/ 2001 pentru organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor stabileste ca ”pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate (...)”.

Dupa alegerile parlamentare, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat Legea la Curtea Constitutionala, care, desi a respins ca inadmisibila sesizarea prin majoritatea membrilor sai, a aratat ca persoanele condamnate penal pot deveni membri ai Guvernului daca le-a expirat condamnarea, au fost reabilitate sau amnistiate.

Curtea a stabilt ca sintagma «nu au suferit condamnari penale» inceteaza sa mai constituie o interdictie la dobandirea calitatii de membru al Guvernului in ceea ce priveste persoanele care cad sub incidenta sau sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotarare judecatoreasa definitiva.

Judecatoarea Livia Stanciu a fost de acord cu respingerea ca inadmisibila a sesizarii formulate de Avocatul Poporului, dar a respins argumentele colegilor sai, argumentand ca o persoana condamnata penal nu ar trebui sa mai poata ocupa niciodata o functie de demnitate publica, deoarece reabilitarea nu sterge condamnarea.

”Institutia reabilitarii, observam ca a fost creata pentru a incuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru stergerea unui trecut nedemn si pentru obtinerea unui statut de incredere si demnitate in relatiile cu ceilalti membri ai societatii. Reabilitarea, atat cea de drept, cat si cea judecatoreasca, nu sterge condamnarea. Aceasta ramane o realitate judiciara ce nu poate fi desfiintata decat in cazul admiterii unei cai de atac extraordinare prin care s-ar recunoaste nevinovatia celui condamnat”, a scris Livia Stanciu.

Conform proiectului de lege analizat acum de Guvernul Tudose si analizat de Profit.ro, pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: a) au cetatenia romana si domiciliul in tara; b) se bucura de exercitiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnari penale, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea”.

Conform Codului Penal, exista doua tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca.

Reabilitarea de drept are loc automat in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste 2 ani sau la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, daca in decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a savarsit o alta infractiune. Reabilitarea judecatoreasca se acorda pentru pedepse mai mari de 2 ani, dupa o perioada curpinsa intre 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, si nu poate fi stabilita decat prin decizie a instantei.

Problema neconstitutionalitatii Legii 90/ 2001 a fost ridicata dupa ce PSD a castigat alegerile legislative, la finele anului trecut, liderul acestui partid, Liviu Dragnea, fiind in imposibilitatea de a ocupa fotoliul de prim-ministru ca urmare a condamnarii sale definitive, in aprilie 2016, la 2 ani de inchisoare cu suspendare, in dosarul referendumului de suspendare a presedintelui Basescu, fiind gasit vinovat de folosirea influentei sau a autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.

Avand in vedere ca, dupa cei doi ani de condamnare cu suspendare, Liviu Dragnea are si o perioada de proba de 3 ani in care nu poate suferi vreo alta condamnare, reabilitarea liderului actual al PSD poate surveni abia in 2021 in cazul in care intre timp nu intervine o amnistie.

Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi insa trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectiva si introduce alte conditii.

Nou dosar penal deschis de DNA, in urma investigatiei Rise Project. Bombonica Dragnea, audiata

Nou dosar penal deschis de DNA, in urma investigatiei Rise Project. Bombonica Dragnea, audiata

ludovic orban la DNA

PNL amenință Guvernul si PSD cu Curtea Constituționala

Ministrul Sănătății, testat de premier: ”Câte tulpini are vaccinul?”

Guvernul acordă ajutoare financiare bisericilor afectate de furtuni: aproape 1 milion de euro

Parlamentul României cere Ucrainei să rezolve rapid situaţia învăţământului în limbile minorităţilor

Liviu Dragnea, despre o eventuală înlocuire a ministrului Liviu Pop: Nu se pune problema

Klaus Iohannis, întâlniri cu trei șefi de stat și lideri ai ONU și NATO la New York

Mihai Tudose

Ședința de Guvern se amână pentru deblocarea unor bani care se vor aloca zonelor afectate de furtuni

Camera Deputaților a respins majorarea la 200 lei a cuantumului alocației pentru copii

Decizia luată de PSD în privința legii anti-fumat. Dragnea: Poziția mea e clară

Alt scandal în SRI. Fostul ofiţer Daniel Dragomir, audiat la Comisia parlamentară de control

Ponta: Coldea era mai prieten cu Liviu Dragnea, eu eram mai prieten cu George Maior

Protest ”extrem” al deputatului Florin Roman: a stat în greva foamei 3 ORE