Mesajul transmis de ministrul italian de Interne, după tragedia din Genova: ”Nu e posibil să se moară aşa”
Vicepremierul italian Matteo Salvini s-a angajat "în faţa italienilor să meargă până la capăt pentru a stabili responsabilităţile acestui dezastru inacceptabil, pentru că nu este posibil să se lucreze şi să se moară aşa în 2018".
Guvernatorul regiunii nord-vestice Liguria, unde se află oraşul-port Genova, care a indicat mai devreme un bilanţ de 22 de victime "care cu siguranţă va creşte semnificativ", a mai spus că lucrările de întreţinere executate la pod s-au dovedit insuficiente.
Primarul din Genova, Marco Bucci, a declarat pe postul de televiziune SkyTG24, citat de dpa, că "peste 25 de oameni au murit şi 11 răniţi au fost extraşi" de la locul accidentului, dar probabil mai mulţi oameni au rămas sub dărâmături.
Salvini - liderul formaţiunii eurosceptice de extremă dreapta Liga - a adăugat că este nevoie de investiţii pentru a face faţă îmbătrânirii generale a unei bune părţi a infrastructurii italiene. "Dacă sunt angajamente externe care ne împiedică să cheltuim banii pe care trebuie să-i cheltuim pe securitatea şcolilor şi autostrăzilor, va trebui să ne punem întrebarea dacă să continuăm să respectăm aceste angajamente sau să punem securitatea italienilor înainte de orice. Evident că aş alege a doua variantă", a punctat Salvini.
Podul Morandi, cunoscut şi ca "Podul Brooklyn" al Genovei, trece peste un curs de apă, peste calea ferată şi o serie de blocuri de locuinţe şi depozite, la o înălţime de circa 45 de metri, constituind o legătură-cheie între autostrada Milano-Genova şi autostrada care leagă Genova de Franţa. De regulă este intens circulat. Prăbuşirea s-a produs cu puţin înainte de ora prânzului, pe timp de furtună, iar unii martori au afirmat că s-a fisurat după ce a fost lovit de fulger, informaţie ce nu a fost confirmată de şeful agenţiei italiene pentru protecţia civilă, Angelo Borrelli.
Acesta a menţionat că pe pod se aflau în momentul accidentului 30-35 de maşini şi trei camioane, dar aparent podul nu a căzut peste clădiri locuite.
Acum doi ani, un profesor de inginerie de la universitatea Genova, Antonio Brencich, a spus despre acest pod că este un "eşec al ingineriei", cu "foarte mari costuri de întreţinere", a menţionat dpa.
Până la finele anilor 90, podul inaugurat în 1967 a costat în termeni de lucrări de întreţinere circa 80% din costurile totale de construcţie, a declarat Brencich pe postul local Primocanale.
Autorităţile au în vedere în prezent construirea unei noi secţiuni de autostradă, cunoscută ca "Gronda" şi care ar face redundant podul Morandi, dar care întâmpină opoziţia militanţilor pentru protecţia mediului şi a altor activişti locali.
Tragedia de marţi ar putea adânci tensiunile din guvernul populist italian legate de investiţiile de miliarde de euro necesare pentru "Gronda" şi alte proiecte majore de infrastructură. Mişcarea 5 Stele a ministrului italian al transporturilor, Danilo Toninelli, a calificat construirea de linii de tren de mare viteză şi de autostrăzi drept o risipă de bani, în schimb Liga consideră esenţiale aceste cheltuieli, notează dpa.
Săptămâna trecută, o persoană a murit şi 145 au fost rănite pe o autostradă italiană, în apropiere de aeoportul din Bologna, după un accident spectaculos între două vehicule de mari dimensiuni.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!
 (11).webp)
