Cum a escaladat conflictul israeliano-palestinian. Evoluția tensiunilor din ultimele zile

Escaladările violente din Fâșia Gaza de zilele acestea stârnesc semne profunde de îngrijorare cu privire la un potențial ”război la scară mare", așa cum a atenţionat marţi emisarul ONU pentru Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, potrivit Agerpres.

"Încetaţi imediat tirurile. Această escaladare se îndreaptă spre un război la scară mare. Liderii tuturor taberelor trebuie să se angajeze în favoarea unei detensionări. Un război în Gaza ar fi devastator şi cei care vor plăti preţul sunt oamenii simpli", a subliniat Wennesland într-un tweet.

Escaladare de amploare în ultimele zile

Conflictul din Fâșia Gaza este o dispută pe termen lung, parte a conflictului israeliano-palestinian. 

Citește și

Ayatollahul Iranului le cere palestinienilor să lupte și mai tare cu Israelul

Pedeapsa primită de doctorița din Suceava judecată pentru că a luat mită de la 280 de pacienți bolnavi de cancer în 20 de zile

De săptămâni întregi, tensiunile au fost la cote înalte în Ierusalim, dar şi în Cisiordania, teritoriul palestinian ocupat de Israel, unde palestinienii au demonstrat împotriva restricţiilor de acces impuse de Israel în anumite zone în timpul Ramadanului şi a posibilelor evacuări ale palestinienilor din Sheikh Jarrah.

Vineri, peste 220 de persoane, majoritatea palestinieni, au fost rănite în ciocniri cu poliţia israeliană pe Esplanada Moscheilor - al treilea loc sfânt al islamului şi cel mai sacru loc pentru evrei.

Ulterior, sâmbătă, altercaţii au avut loc în zonele de la Poarta Damascului, Bab al-Zahra şi Sheikh Jarrah, făcând peste 100 de răniţi, în timp ce poliţia israeliană a raportat 17 poliţişti răniţi şi nouă arestări.

În noaptea de luni spre marți, mişcarea islamistă palestiniană Hamas şi Israelul au efectuat sute de tiruri.

Autorităţile din cadrul Hamas, o mişcare islamistă aflată la putere în enclava palestiniană, au anunţat că au fost ucişi 22 de palestinieni - inclusiv nouă copii - în atacuri aeriene israeliene, efectuate ca represalii faţă de salve de proiectile lansate din enclava palestiniană, şi peste 106 răniţi.

Conflictele au continuat și mai violent în noaptea de marți spre miercuri, sute de rachete au fost lansate de Hamas şi gruparea Jihadul Islamic către oraşe din centrul statului evreu. În acelaşi timp, aviaţia israeliană a bombardat ţinte din Fâşia Gaza.

Cel puţin 35 de palestinieni, între care 12 copii şi trei femei, şi-au pierdut viaţa. De cealaltă parte, cinci israelieni au murit în tirul de rachete plecat din Gaza.

Scene violente au avut loc în localităţi unde locuiesc arabi israelieni, precum Lod, Akko (Acre), Wadi Ara sau Jisr A-Zarqa în apropiere de Haifa, unde au fost arestate opt persoane, potrivit poliţiei.

Aceste ciocniri - cele mai violente din 2017 - în Ierusalimul de Est au coincis cu ”Ziua Ierusalimului”, care marchează, potrivit calendarului evreiesc, cucerirea părţii de est a oraşului, locuită de către palestinieni, de către armata israeliană în 1967, realtează News.ro.

Getty

Ministrul israelian al Apărării Benny Gantz a prevenit marţi că bombardamentele israeliene către Fâşia Gaza nu sunt "decât începutul", după ce a avut loc un atac cu rachete trase din enclava palestiniană, guvernată de Hamas, către metropola israeliană.

"Sunt încă multe ţinte vizate, nu este decât începutul", a declarat Gantz la televiziune. Raidurile israeliene în Gaza au provocat moartea a 30 de palestiniaeni în atacurile cu rachete.

Într-un comunicat, premierul Netanyahu a declarat că a dat undă verde pentru declararea stării de urgenţă în orașul Lod, în timp ce poliţia a informat despre ”revolte” ale minorităţii arabe locale după moartea violentă, marţi, a unui arab israelian.

Lod, care se învecinează cu aeroportul internaţional Ben Gurion, este un oraş situat între Tel Aviv şi Ierusalim, cu 77.000 de locuitori - 47.000 de evrei şi 23.000 de arabi israelieni.

Reacțiile marilor actori internaționali

Escaladarea tensiunilor a stârnit un val de îngrijoarare pe scena politică internațională, fiind lansate numeroase apeluri la calm pentru cele două tabere.

Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit luni de urgenţă, dar fără să se pună de acord asupra unei declaraţii comune, Statele Unite considerând că "un mesaj public nu este oportun în acest stadiu", potrivit diplomaţilor.

Washington

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a lansat un apel la "dezescaladare". "Violenţa trebuie să înceteze, toate părţile trebuie să se angajeze în dezescaladare, să reducă tensiunile, să ia măsuri concrete pentru a calma lucrurile", a insistat el.

Regatul Unit

"Avem nevoie de o dezescaladare imediată din toate părţile şi să nu mai fie vizată populaţia civilă", a afirmat ministru britanic de externe, Dominic Raab.

Uniunea Europeană

"Explozia semnificativă a violenţei în Cisiordania ocupată, inclusiv în Ierusalimul de Est, precum şi în Fâşia Gaza şi împrejurimile sale, trebuie să înceteze imediat", potrivit unui purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell.

"Tirurile de rachete din Fâşia Gaza asupra populaţiei civile din Israel sunt complet inadmisibile şi alimentează escaladarea", a adăugat purtătorul de cuvânt într-un comunicat.

Iran

"Nu i-a fost suficient regimului israelian să fure terenurile şi casele oamenilor, să creeze un regim de apartheid şi să refuze vaccinarea civililor sub ocupaţie ilegală. A trebuit să împuşte credincioşi nevinovaţi în a treia cea mai sfântă moschee a Islamului", a declarat pe Twitter ministrul iranian de externe, Javad Zarif.

Iranul a îndemnat sâmbătă Organizaţia Naţiunilor Unite să condamne ceea ce a numit "crima de război" a Israelului la Ierusalim.

Egipt

Ministerul egiptean de Externe a condamnat "cu fermitate noua incursiune a forţelor israeliene în Moscheea Al-Aqsa".

Task Force constituit de România

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat că din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu a fost constituit, la nivelul instituţiei, un Task Force care s-a întrunit de urgenţă pentru "monitorizarea permanentă şi evaluarea situaţiei din Israel", precum şi identificarea principalelor direcţii de acţiune menite să sprijine cetăţenii români şi membrii de familie ai acestora care se află în zona afectată de conflict.

Într-un comunicat remis miercuri, MAE arată că urmăreşte îndeaproape evoluţia situaţiei din Israel şi condamnă cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâşia Gaza, care vizează zone civile locuite din Israel.

Sursa citată precizează că, până la acest moment, misiunile diplomatice ale României la Tel Aviv şi Ramallah nu au primit nicio solicitare de asistenţă consulară din partea cetăţenilor români.

"Ministerul Afacerilor Externe păstrează evoluţiile din teren în atenţia sa prioritară şi este pregătit să acorde asistenţă consulară în caz de necesitate. Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români din regiune să manifeste atenţie şi vigilenţă sporite, precum şi precauţie, cu evitarea zonelor declarate în stare de urgenţă", conform comunicatului.

Cum a evoluat conflictul israelo-palestinian

Conflictul israelo-palestinian a debutat, în 1920, odată cu violenţele interetnice din interiorul Palestinei aflate sub administraţia britanică, relatează Historia.

Violenţele s-au transformat treptat într-un conflict general o dată cu războiul arabo-israelian din perioada 1947-1949, apoi antisemitismul din Europa a grăbit apariţia unui stat evreu independent în 1948.

Recunoaşterea pe plan internaţional cu excepţia statelor arabe, în 1949, a unui nou stat evreu, a dus la transformarea palestinienilor în „populaţie tolerată”. Aproape 700.000 de palestinieni au luat calea exilului sau au fost expulzaţi.

Odată cu proclamarea statului evreu, palestinienii au ajuns să trăiască pe teritorii care de-a lungul anilor s-au restrâns din ce în ce mai mult din cauza înfiinţării de noi colonii evreieşti. Datorită spaţiului de locuit retrâns, asezările palestiniene au ajuns să capete treptat aspectul unor imense ghetouri.

Pe 30 august 2003, de-a lungul limitelor Cisiordaniei aflate sub controlul de facto al Autorităţii Palestiene, a început să fie construit un zid de securitate israelian, ca răspuns la valul de atentate teroriste palestiniene organizate pe teritoriul Israelului, cunoscute şi sub numele de „Intifada a II-a”. În mediile palestiniene acest zid de izolare este numit „zidul apartheidului”.

Getty

În ciuda faptului că zidul construit în Cisiordania a fost declarat ilegal de către Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, prin decizia din iulie 2004, Israelul a refuzat să se conformeze deciziei, motivând că astfel se apără împotriva bandelor de jefuitori palestinieni.

Situaţia politică din teritoriile palestiniene s-a complicat şi mai mult după victoria Hamasului în alegerile legislative şi prezidenţiale din 2006. Fatah, gruparea politică palestiniană organizată de Yasser Arafat, a ajuns să fie ţinta atacurilor Hamasului pentru acaparea puterii depline în Palestina. În contextul Primăverii Arabe, Hamasul a reuşit să încheie noi înţelegeri cu guvernele arabe, extinzându-şi traficul cu arme în Fâşia Gaza.

O măsură controversată luată de Israel este anularea dreptului de şedere în teritoriile ocupate pentru palestinienii care deţin un paşaport străin. Palestinienii consideră că o astfel de măsură nu face altceva dacât să izoleze comunitatea palestiniană.

Israelul este acuzat de către Autoritatea Palestiniană şi pentru faptul că bombardează, în timpul acţunilor sale militare în Fâşia Gaza, infrastructura civilă (reţeaua de apă, centralele electrice) transformând viaţa cotidiană a palestinienilor într-un calvar. Sub pretextul unor greşeli săvârşite de armata israeliană (aşa-numitele pagube colaterale) au ajuns să fie bombardate şcoli şi spitale.

Articol recomandat de sport.ro

VIDEO Moment șocant în baschet! I-a dat un pumn unui fan chiar în timpul meciului cu Lakers