Cetățenii din Coreea de Nord și Venezuela nu mai au voie în SUA

donald trump
Getty

Coreea de Nord, Venezuela şi Ciadul au fost introduse pe lista ţărilor vizate de decretul american împotriva imigraţiei, din cauza unor lipsuri în domeniul securităţii cu privire la călătorii lor şi unei lipse de cooperare cu Washingtonul, relatează AFP.

Sudanul, una dintre cele şase ţări vizate de precedentul decret, a fost retras de pe listă. Noul text interzice sau limitează intrarea în Statele Unite a cetăţenilor străini din opt ţări, inclusiv din Iran, Libia, Siria, Somalia şi Yemen.

Restricţiile sunt diferite în funcţie de ţară.

Astfel, toţi cetăţenii Coreei de Nord şi Ciadului au interdicţia să intre pe teritoriul american, iar interdicţia se limitează la o lungă listă a membrilor unor instanţe guvernamentale venezuelene şi familiilor lor.

”În calitate de preşedinte, trebuie să acţionez pentru ca să protejez securitatea şi interesele Statelor Unite şi poporului lor”, afirmă Donald Trump în acest decret, făcut public duminică seara.

Citește și
Avioane SUA
Demonstrație de forță: bombardierele SUA au zburat în apropiere de Coreea de Nord
Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

”Un mic număr de ţări - dintre cele 200 evaluate - nu îndeplinesc, în continuare, la această oră, chestiunile de gestionare a identităţii şi în legătură cu capacităţile, protocoalele şi practicile împărtăşirii informaţiei. În anumite cazuri, aceste ţări au de asemenea o prezenţă teroristă semnificativă pe teritoriul lor”, explică el.

Preşedintele american a susţinut, la începutul lui 2017, că are nevoie de o perioadă de 90 de zile de interdicţie a intrării cetăţenilor a şase ţări musulmane - Siria, Libia, Iran, Sud. Somalia şi Yemen - şi de o perioadă de 120 de zile de interdicţie a refugiaţilor din întreaga lume, pentru a introduce noi filtre de admitere.

După cinci luni de contencioase la tribunale, o versiune amendată a decretului a intrat în vigoare pe 20 iunie. Durata lui de aplicare se încheia duminică.

”Aceste restricţii sunt vitale pentru securitatea naţională”, dar vor putea, ca în cazul Sudanului, să fie ridicate, a declarat un oficial guvernamental de rang înalt. Ţările vizate vor putea să fie retrase de pe listă dacă ating nivelul american de control al cetăţenilor lor, a precizat el.

Irakul, o ţară al cărei nivel de verificare este totuşi foarte slab, nu a fost introdus pe listă deoarece este un aliat apropiat, în care se află un număr important de militari şi civili, a subliniat acest oficial.

NU ÎMPOTRIVA MUSULMANILOR

Însă, potrivit unor oficiali guvernamentali, adăugarea Coreei de Nord şi Venezuelei arată că restricţiile au fost hotărâte pe criterii de securitate şi că decretul nu-i viza în mod expres pe musulmani, aşa cum au denunţat critici.

”Religia sau religia de origine a cetăţenilor sau ţării nu a fost un factor”, a dat un oficial asigurări presei.

În ceea ce priveşte Caracasul şi Phenianul, ”aceste guverne nu se conformează, pur şi simplu, cererilor noastre de bază în domeniul securităţii”, a spus el.

Ciadul a fost adăugat în pofida faptului că este, potrivit decretului, ”un partener important şi de valoare în (lupta împotriva) terorismului”.

Decretul notează prezenţa pe teritoriul Ciadului a diverse grupări jihadiste precum gruparea Statul Islamic, Boko Haram sau Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI). Iar N'Djamena "nu împărtăşeşte în mod adecvat informaţiile cu privire la securitatea publicului şi teritoriului”.

Coreea de Nord, angajată săptămâna aceasta într-un adevărat război verbal cu Donald Trump din cauza ambiţiilor sale nucleare, ”nu cooperează cu Guvernul Statelor Unite”. Phenianul nu întreţine relaţii diplomatice cu Washingtonul.

Venezuela, unde o dublă criză politică şi economică a degenerat în violenţe, este vizată tot din cauza lipsei de cooperare în proceduri de verificare a călătorilor.

Însă restricţiile se aplică doar oficialilor guvernamentali şi rudelor lor, şi anume funcţionarilor din cadrul ministerelor de Interne, de Externe, forţelor de poliţie şi serviciilor de informaţii.

Decretul este prelungit începând de duminică în cazul a cinci ţări care figurau pe lista precedentă.

În cazul celor trei noi ţări, el va intra în vigoare pe 18 octombrie.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
Citește și...
Coreea de Nord anunţă că un atac nuclear asupra SUA e
Coreea de Nord anunţă că un atac nuclear asupra SUA e "inevitabil". Trump: "Piticanie-rachetă, ne vom descurca"

Coreea de Nord a afirmat că atacarea cu rachete a teritoriului SUA e inevitabilă, în contextul în care sâmbătă bombardiere americane au survolat apele din largul coastei de est nord-coreene.

Demonstrație de forță: bombardierele SUA au zburat în apropiere de Coreea de Nord
Demonstrație de forță: bombardierele SUA au zburat în apropiere de Coreea de Nord

Mai multe bombardiere ale Forțelor Aeriene ale SUA au zburat în apropierea coastei de est a Coreei de Nord, într-o demonstrație de forță, a anunțat Pentagonul.

Posibil test nuclear nord-coreean, indicat de un seism
Posibil test nuclear nord-coreean, indicat de un seism

Experţii au detectat o activitate seismică neobişnuită în Coreea de Nord, care ar putea semnala un test nuclear al regimului de la Phenian

Războiul cuvintelor între Trump și Kim Jong-un: ”va plăti scump” și ”va fi testat ca niciodată”
Războiul cuvintelor între Trump și Kim Jong-un: ”va plăti scump” și ”va fi testat ca niciodată”

Coreea de Nord poate efectua cel mai puternic test al unei bombe cu hidrogen în Oceanul Pacific în una din acțiunile sale posibile de "cel mai înalt nivel" împotriva Statelor Unite, a declarat ministrul de externe de la Phenian, Ri Yong-Ho.

Recomandări
Petre Roman, în fața procurorilor. Este informat oficial despre punerea sub acuzare în dosarul mineriadei din 1991
Petre Roman, în fața procurorilor. Este informat oficial despre punerea sub acuzare în dosarul mineriadei din 1991

Petre Roman a ajuns joi la sediul Parchetului General, ca să ia la cunoştinţă că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Roman a fost premierul României între 1989-1991.

„Acțiune ofensivă” pornită de Israel în sudul Libanului: „Trupele sunt desfăşurate în număr mare de-a lungul frontierei”
„Acțiune ofensivă” pornită de Israel în sudul Libanului: „Trupele sunt desfăşurate în număr mare de-a lungul frontierei”

Sudul Libanului este vizat de „o acțiune ofensivă” pornită de Israel, miercuri, în paralele cu pregătirile pentru o operațiune terestră în Rafah.

Peste 60% dintre români ar fi de acord cu votul obligatoriu, cu 20% mai mulți decât în 2014. Care este motivul. Sondaj INSCOP
Peste 60% dintre români ar fi de acord cu votul obligatoriu, cu 20% mai mulți decât în 2014. Care este motivul. Sondaj INSCOP

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.