Alegeri prezidentiale Franta, portretele lui Emmanuel Macron si Marine Le Pen. "Sunt un razboinic" vs. "Candidata poporului"
Emmanuel Macron, cu 23,75% din sufragiile exprimate si Marine Le Pen, cu 21,53% din sufragii s-au calificat duminica in al doilea tur al alegerilor prezidentiale, care vor avea loc pe 7 mai, relateaza Reuters.
Ministerul precizeaza ca prezenta la urne a fost de 78,69%, usor mai scazuta fata de 80,42% cat a fost in primul tur al alegerilor prezidentiale din 2012.
Emmanuel Macron : 23,75%
Marine Le Pen : 21,53%
François Fillon : 19,91%
Jean-Luc Mélenchon : 19,64%
Benoit Hamon : 6,35%
Nicolas Dupont-Aignan : 4,75%
Jean Lassalle : 1,22%
Philippe Poutou : 1,10%
François Asselineau : 0,92%
Nathalie Arthaud : 0,65%
Jacques Cheminade : 0,18%
Emmanuel Macron, un OZN politic, ”nici de dreapta, nici de stanga”
Emmanuel Macron, in varsta de 39 de ani, fara partid si care nu a mai fost ales in vreo functie, reprezentantul centrului, s-a clasat primul in turul intai al alegerilor prezidentiale de duminica, cu intentia ferma de a zgudui clivajele traditionale, scrie AFP.
”Intoarcem, astazi, in mod clar, o pagina a vietii politice franceze”, a comentat duminica seara candidatul ”nici de dreapta, nici De stanga”, dupa anuntatrea calificarii sale in turul doi, pe 7 mai. ”Francezii si-au exprimat dorinta de innoire. Logica noastra este de-acum cea a unitatii”.
Primit cu o anumita condescendenta de catre politicienii profesionisti din toate taberele, criticat din cauza unei presupuse lipse de claritate a proiectului sau, fostul ministru al Economiei al presedintelui socialist François Hollande (august 2014-2016) si-a exprimat duminica seara satisfactia, in discursul pe care l-a sustinut in fata sustinatorilor sai, ca a ”schimbat fata vietii politice franceze”.
Inca un necunoscut in urma cu cateva luni, cel care vrea sa devina ”presedintele patriotilor in fata amenintarii nationalistilor” a intrat in campanie fara experienta de a fi ales, a intrat in plutonul favoritilor, iar apoi s-a clasat primul in turul intai, mizand pe ”schimbarea softului”.
Favorizat de problemele candidatului dreptei François Fillon - inculpat in urma unui scandal de presupuse angajari familiale fictive -, acest nou venit, care arata ca un ginere ideal, a urcat treptat in sondaje.
El o va infrunta pe 7 mai pe sefa extremei drepte Marine Le Pen, in varsta de 48 de ani.
Un produs pur al scolilor de elita franceze, acest fost bancher de afaceri a intrat in politica in 2012, ca si consilier al presedintelui Hollande. Din aceasta experienta in umbra puterii, urmata de doi ani in postul de ministru al Economiei, el a spus ca a tras invatatura majora a ”disfunctionalitatii” sistemului politic actual.
”Eu cred ca Macron a avut intuitia, tocmai pentru ca venea din afara vietii politice traditionale, ca partidele de guvernamant si-au creat propriile slabiciuni, si-au pierdut propria activitate, erau, potrivit unei vorbe vechi, obosite, imbatranite”, a declarat François Hollande.
Aceasta intuitie il impinge pe tanarul ministru sa-si infiinteze la inceputul lui 2016 miscarea, En Marche! - sau EM, ca initialele sale -, care revendica de-acum aproximativ 260.000 de membri.
Duminica seara mii de oameni, numerosi tineri, erau reuniti intr-o sala pariziana, si strigau ”Macron presedinte!”, felicitandu-se pentru succesul candidatului lor si perspectivele innoirii clasei politice franceze.
Dupa ce a demisionat din Guvern si si-a depus candidatura la presedintie, Emmanuel Macron a prezentat un program de inspiratie social-liberala.
INNOIRE
Laitmotivul sau: reconcilierea ”libertatii si protectiei”, prin reformarea asigurarilor de somaj sau propunand masuri de discriminare pozitiva in favoarea cartierelor aflate in dificultate. tinta sa predilecta: clasele medii, pe care le considera ”uitate” de drepta si stanga.
Discursul sau transpartizan, liberal in termeni de economie si societate, le place tinerilor de la oras si mediilor de afaceri. El seduce clasele populare sau rurale, rezervate fata de mondializarea pe care o apara.
Critcii sai il descriu drept un ”iluzionist” plin de ”contradictii”.
Un orator la mitinguri, acestui amator de belles lettres caruia-i place sa citeze poeti i se reproseaza cu regularitate, de catre criticii sai, trecutul sau de bancher, pe care el si-l asuma deplin.
”Eu sunt un razboinic, un luptator, nu sunt om al regretelor”, a spus el joi. Astfel, el isi asuma ”total” faptul ca a catalogat colonizarea drept o ”crima impotriva umanitatii”, o declaratie care i-au adus furia dreptei si extremei drepte.
Pe plan international, el a depus eforturi sa-si consolideze statura printr-o deplasare in Liban, la sfarsitul lui ianuarie, si o intalnire cu cancelarul german Angela Merkel, la jumatatea lui martie, la Berlin. in Germania, el suscita interes si simpatie.
Iar cu trei zile inainte de scrutin a primit un apel telefonic de la fostul presedinte american Barack Obama, care a subliniat ca a ”apreciat” discutia, potrivit purtatorului acestuia de cuvant, fara insa sa-l sustina in mod oficial.
Spre deosebire de contracandidatii sai, el si-a afisat viata privata si a facut campanie impreuna cu sotia sa Brigitte, fosta sa profesoara de franceza, cu 24 de ani de mai in varsta ca el.
Marine Le Pen, mostenitoarea plecata sa cucereasca puterea
Sefa extremei drepte franceze Marine Le Pen, plecata in campanie ”in numele poporului”, dupa care a revenit la temele sale fundamentale cu privire la imigratie si lupta impotriva terorismului, viseaza o victorie istorica in alegerile prezidentiale, la 15 ani dupa esecul tatalui ei, scrie AFP.
Candidata Frontului National (FN), in varsta de 48 de ani, nu a reusit pariul de a se clasa prima in turul intai, si a fost devansata de reprezentantul centrului Emmanuel Macron, care este creditat ca fiind invingator.
Ea a fost mult timp prezentata in sondaje drept favorita primului tur, marcand puncte in baza nemultumirii celor ”invizibili”, care se confrunta cu somajul si care se tem ca vor trece in calsa sociala inferioara si purtata de valul nationalist din Europa.
In al doilea tur, politologii o dau drept invinsa pe 7 mai, din cauza unui numar insuficient de voturi.
Fiica cofondatorului FN in 1972, Jean-Marie Le Pen, si-a lansat in februarie campania cu privire la ”patriotism” si ”preferinta nationala”, prezentandu-se drept ”canidata poporului” in fata ”dreptei banilor si stangii banilor”.
Cota sa in sondaje a scazut in ultimele zile. Cea care se prezinta drept o ”femeie cu un caracter uneori abrupt” si-a insasprit tonul discursurilor si a adaugat un ”moratoriu asupra imigratiei legale” angajamentelor pe care si le-a asumat in campanie.
Dupa atentatul de pe Champs-Elysées, la Paris, ea l-a indemant pe un ton dur pe presedintele François Hollande la un ”ultim salt”, cerandu-i un ”raspuns securitar mai global” pentru Franta.
Proiectul sau: sa termine cu euro, sa taxeze produsele importate. Dar si sa scoata Franta din acorduri de libera circulatie in Schengen sau sa expulzeze strainii pe numele carora exista fise de radicalizare.
”Eu primesc insultele adresate Frantei ca si cum mi-ar fi adresate mie in mod direct”, spune ea in clipul ei electoral care mizeaza pe registrul intim.
In reuniuni publice, vorbele ei, sorbite de sustinatori de toate varstele si din toate mediile sociale, sunt in mod traditional punctate de un slogan scandat din rarunchi: ”Suntem acasa”. Un ”strigat de xenofobie”, acuza adversarii ei. ”Un strigat de dragoste” fata de Franta, le replica ea.
Mai multe dintre intalnirile ei, in care adopta bucuroasa o postura martiala si tinute asortate cu steagul national, au fost afectate de manifestatii ale unor oponenti, marcate de ciocniri cu politia.
Suspectata ca a beneficiat de colaboratori cu angajari fictive la Parlamentul European (PE), ea a refuzat sa raspunda unei convocari a judecatorilor, denuntand o ”cabala politica”. Justitia a cerut PE sa-i ridice imunitatea.
”VIZIUNE NOUA”
De cand a ajuns la conducerea FN, in 2011, in urma tatalui ei, fata de care are o pozitie neclara, aceasta luptatoare a indepartat cadrele cele mai marcante, activisti antisemiti, nostalgici ai Algeriei franceze - eventuali ai colaborarii cu Germania nazista - sau catolici integristi.
Aceasta strategie a dat rezultate: partidul a crescut in mod constant odata cu fiecare nou scrutin.
Insa o declaratie recenta prin care respinge responsabilitatea Frantei intr-o razie urmata de arestari la Paris in timpul ocupatiei naziste, recunoscuta in mod oficial inca din 1995, a trezit imagini uitate, provocand furia Israelului.
In cautarea credibilitatii pe plan international, ea a organizat mai multe deplasari care i-au permis cateva straluciri.
In ianuarie, ea s-a afisat in holul Trump Tower la New York, fara sa se intalneasca cu presedintele-ales. in Liban, in februarie, ea a refuzat sa poarte valul la intalnirea cu muftiul republicii. La sfarsitul lui martie, s-a intalnit cu Vladimir Putin la Moscova.
Fiica cea mai mica dintre cele trei fice Le Pen, mama a doi copii, de doua ori divortata, iar in prezent partenera unuia dintre vicepresedintii partidului, nu era sortita politicii. Sora sa, Marie-Caroline, urma, intial, sa preia falmura unui partid dominat timp de aproape 40 de ani de tatal lor.
Insa viata politica tumultoasa a FN si certurile in familie i-au deschis calea acestei avocate cu un temperament vulcanic.
In mai 2002, ea aparea pe platourile de televiziune in seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale in care Jacques Chirac a obtinut o victorie detasata in fata lui Jean-Marie Le Pen si se impunea ca mostenitoarea lui.
