Zeci de români, păcăliți după ce au comandat produse de pe site-uri străine. Banii plătiți, greu de recuperat

Ultimul update: Luni 01 Ianuarie 2018 20:06
Data publicarii: Luni 01 Ianuarie 2018 18:33
Categorie: Inspectorul PRO

Fiţi foarte precauţi dacă vreţi să faceţi cumpărături de pe site-urile înregistrate în alte ţări.

Chiar dacă sunt scrise în limba română, firmele care le gestionează pot fi de oriunde. Legislaţia se aplică greu în afara graniţelor, aşa că sute de români rămân păgubiţi de la un an la altul.

În acest episod, vă prezentăm povestea unor cumpărători care au făcut achiziţii de pe site-uri înregistrate în Bulgaria. Autorităţile au putut să intervină în acest caz, doar pentru că există colaborare între ţările Uniunii Europene. Material realizat în cadrul campaniei ''Inspectorul Pro''.

Dacă intraţi într-un magazin, iar vânzătorul vă vorbeşte în română, nu vă aşteptaţi, nu-i aşa, ca marfa vândută să fie autohtonă. Poate fi de oriunde.

Aceeaşi regulă se aplică şi în mediul online. Un magazin virtual, chiar dacă este scris în limba română, poate funcţiona din orice colţ al lumii. Şi asta poată fi o capcană, în care cad sute de români anual.

Condițiile mizere în care sunt transportate produse de panificație: ”Pâinile erau mâncate de şobolani”

În 2017, de exemplu, 130 de oameni au depus reclamaţii împotriva unei companii înregistrate în Bulgaria. Comanda Online EOOD operează în România prin 5 site-uri. Toate redactate în română, cu preţuri afişate în lei. Păgubiţii susţin că au primit alte produse decât cele prezentate şi comandate, că erau deja folosite, că s-au stricat imediat sau că nu aveau certificate de garanţie.

Cristi şi-a cumpărat, de exemplu, 6 obiecte de grădinărit, în valoare de 600 de lei, de pe site-ul www.sculestern.ro.

Cristi, păgubit: "Drujba mirosea a benzină, nu ştiu dacă era folosită sau nu, dar dinăuntrul ei a căzut o piesă uşor ruginită. Un polizor de banc. Mi-a venit altul, unul mai ieftin. Eu am comandat unul de 375 de waţi şi mi-a venit unul de 250, cu pietrele mai mici.

Florin Cobzac a luat şi el, de pe aceleaşi site, un aparat de sudat ţevi.

Florin Cobzac, păgubit: "O chinezărie. Nu avea niciun manual, n-avea nimic. Factura era emisă de către o societate care era din Bulgaria, înregistrată pe Russe, lucru care nu era precizat pe site."

Dan Cernea a cumpărat, tot de pe un site scris în limba română înregistrat în Bulgaria, o pompă sumersibilă de apă. Care s-a dovedit a fi defectă.

Dan Cernea, păgubit: "Într-un fel funcţiona, dar nu mai avea putere, ceva era în neregulă cu ea.

Toţi şi-au dat seama că au fost păcăliţi în momentul în care au încercat să ia legătura cu comerciantul. Telefonic, sau online. Ori nu li s-a răspuns, ori nu li s-a rezolvat problema.

Cristi, păgubit: "Din momentul ăsta a început circul. Am sunat, a răspuns cineva de la comenzi, mi s-a spus că asta este, este pierderea mea, se întâmplă. Au început să mă ia puţin la mişto.

Florin Cobzac, păgubit: "Am sunat la toate telefoanele, cred că de câteva zeci de ori, nu au răspuns. Am început să le dau şi mailuri. Nimic."

Dan Cernea, păgubit: "Am aşteptat o lună, nu s-a întâmplat nimic. Am sunat iarăşi, ”ce se întâmplă?” Mi-au spus aceeaşi poveste. Trimiteţi un mail, ”păi am mai trimis o dată”. ”Nu contează, mai trimiteţi o dată, poate a uitat”."

Într-un final, păgubiţii au mers la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului. Cum ANPC nu poate acţiona decât pe teritoriul ţării, reclamanţii au mers apoi la Centrul European pentru Protecţia Consumatorilor. Un organism cofinanţat de Comisia Europeană şi Guvernul României, care se ocupă de sesizările cetăţenilor de pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Ancheta începută, în parteneriat cu autorităţile similare din Bulgaria, a scos la iveală faptul că firma aparţinea de fapt unui om de afaceri din România.

Ignat Arsenov, director ECC Bulgaria: "Consumatorii se uitau pe nişte platforme româneşti şi alegeau să achiziţioneze produse ca şi cum ar fi cumpărate din România, deşi comerciantul era înregistrat în Bulgaria. Acesta s-a hotărât să îşi deschidă afacerea în Bulgaria bazându-se pe infrastructura deja existentă, dar şi pe sistemul fiscal relaxat."

Potrivit ECC România, din cele 130 de reclamaţii înregistrate împotriva celor 5 site-uri din Bulgaria, doar 39 au fost rezolvate până în acest moment.

Reprezentanţii companiei Comanda Online EOOD ne-au declarat însă altceva. Aceştia susţin că de când au aflat de sesizări, au fost deschişi în rezolvarea tuturor reclamaţiilor. Ei consideră că, la această oră, mai toate cazurile au fost închise. Reprezentanţii firmei au admis că importă produse din China, Polonia şi Ungaria prin Bulgaria, pentru că legislaţia este mai flexibilă.

Altfel, regulile din comerţul online sunt aceleaşi în tot spaţiul Uniunii Europene. Orice produs poate fi returnat, fără niciun motiv şi fără explicaţii, în 14 zile de la data tranzacţiei.

Există doar 13 categorii de produse şi servicii exceptate de la lege: cele al căror preţ depinde de fluctuaţiile de pe pieţele financiare, cele făcute la comandă, produsele expirabile sau acelea care, odată desigilate, nu mai pot fi returnate din motive de igienă. Deşi legea e clară, mecanismele de sancţionare sunt greoaie. Iar în cele mai multe cazuri comercianţii rămân nepedepsiţi.

Într-o astfel de situaţie, Centrul European pentru Protecţia Consumatorului nu poate aplica amenzi. Sesisează ANPC, iar aceasta, la rândul ei, se adresează autorităţilor din ţară vizată de reclamaţii. Autorităţile de acolo trebuie să ia măsuri.
Dacă aşa stau lucrurile în UE, în afara Uniunii legea e şi mai greu de aplicat. Autorităţile române nu au nicio pârghie prin care să poată interveni împotriva site-urilor incorecte.

Irina Chirițoiu, director ECC România: "Dacă există consumatori români care fac achiziţii pe site-uri înregistrate în America şi în China sau în spaţiul extra-european, cea mai bună protecţie pe lângă partea de informare vizavi de termene şi condiţii este plata cu cardul. Pentru că în cazul în care produsele nu sosesc, atunci se poate merge la bancă să facă refuz la plată şi îşi recuperează banii."

Dacă totuşi plăteşti numerar, deschide coletul în prezenţa curierului şi verifică starea produsului, iar dacă acesta nu este în regulă, nu-l acceptă şi nu-l achita. Dacă vânzătorul nu-ţi oferă opţiunea de a deschide coletul, ar fi bine să îl refuzi. Citeşte cu atenţie termenele şi condiţiile. Verifică adresa la care poate fi returnat produsul şi afla identitatea comerciantului. Dacă nu găseşti aceste informaţii, nu cumpăra. Şi nu în ultimul rând, cauta informaţii pe internet, forumuri sau alţi utilizatori, despre site şi vânzător.

Anul acesta, s-au înregistrat 600 de reclamaţii privind comerţul online, împotriva unor site-uri înregistrate în afară României. Doar 75 la sută la sută dintre plângeri au fost rezolvate. Cele mai reclamate magazine virtuale au fost din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Olanda şi Germania.

Angajat al unei firme de racordare la gaze, filmat în timp ce ia șpagă. Reacția companiei când a văzut imaginile cu bărbatul

Angajat al unei firme de racordare la gaze, filmat în timp ce ia șpagă. Reacția companiei când a văzut imaginile cu bărbatul

buncare

”Zestrea” României în caz de dezastru. Situația în care au ajuns buncărele din țară

Dezastrul din bazele sportive româneşti. Unele au ajuns adevărate gropi de gunoi: ”Plânge tot orașul”

Dezvăluirile fostului coordonator al echipei de IT din CASMB: ”Se ascunde rahatul sub preş!”

Zeci de români, păcăliți după ce au comandat produse de pe site-uri străine. Banii plătiți, greu de recuperat

CAMERA ASCUNSĂ. Bijuteriile primite cadou, greu de returnat. Motivele găsite de magazine

Ce trebuie să faceți dacă nu primiți la timp coletul comandat online. ”3 zile am sunat, nu exagerez. Nu ne-au răspuns”

tren

Gările ”fantomă” din România. Autoritățile au cheltuit pentru ele 350 de milioane de lei

Orașul de lângă București pe cale de a fi băgat în faliment de o investiție

Angajat al unei firme de racordare la gaze, filmat în timp ce ia șpagă. Reacția companiei când a văzut imaginile cu bărbatul

Condițiile mizere în care sunt transportate produse de panificație: ”Pâinile erau mâncate de şobolani”

Simbolul neputinței autorităților române. Arată mai rău ca în 1918, când a fost bombardat

Contribuţiile băneşti cerute de biserici NU sunt obligatorii. Abuzurile preoţilor asupra enoriaşilor