Firmele de construcţii fură până şi la vopseaua marcajelor rutiere. Contract de infrastructură cu un SRL care face sandvişuri

×
Codul embed a fost copiat

În România, se fură până şi la marcajele rutiere. În loc să fie trasate pe o lăţime de 15 cm, aşa cum prevede legislaţia internaţională, ai noştri fac liniile continue mai înguste. Urmăriţi un material, din cadrul campaniei: ''Inspectorul Pro''.

Lipsa nu se vede cu ochiul liber, şi oricum nimeni nu verifică. Şi totuşi, nerespectarea acestui standard internaţional de siguranţa rutieră a dus la o creştere a numărului de accidente, susţin reprezentanţii mai multor ONG-uri. Cei din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere aruncă vina pe firmele, cu care tot ei au semnat contracte.

2 mii de oameni mor anual în accidente rutiere. Iar alţi 9 mii sunt grav răniţi şi rămân mutilaţi pe viaţă. O statistică neagră care poziţionează România pe locul doi în Europa, după numărul nenorocirilor de pe şosea. Multe dintre aceste tragedii se produc din cauza lipsei marcajelor şi a parapeţilor de protecţie susţin ONG-urile - care acuza autorităţile că tratează cu nepăsare starea drumurilor.

Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație din România: "Riscul de accidente rutiere în România este de 200%".

Practic, nicăieri în Europa şoferii nu merg în bezna totală ca la noi, orbecăind pe străzi. Fără să vadă marginile drumului, curbele periculoase, sau trecerile de pietoni.

Citește și
vama Giurgiu
Rareş Năstase: Sunetul maşinilor care dau în gropi şi se zgârie prin şleauri e de neuitat
„Păpușa de fier a lui Putin” explică propaganda Kremlinului: „Nu contează ce se întâmplă cu adevărat”

Însoţiţi de o echipă de experţi autorizaţi şi folosind un utilaj omologat - reporterii de la Inspectorul Pro au verificat starea marcajelor de pe Autostrada Soarelui.

Doina Rugină, expert autorizat: „Laboratorul înregistrează ora, locaţia şi înregistrează coordonatele GPS. Nu se poate interveni asupra rezultatului…"

Experimentul a vizat o bucată de drum dintre Bucureşti şi Fundulea trasată anul trecut. Deşi se afla încă în garanţie porţiunea a fost reclamata de şoferi pentru proastă vizibilitate a marcajelor. Verificările s-au făcut în miezul zilei dar aparatele laboratorului mobil sunt de aşa natură calibrate încât să indice gradul reflectorizant al marcajului inclusiv pe timp de noapte.

Tableta e plină de puncte roşii. „ În niciun caz nu am atins nici măcar întâmplător o valoare pentru autostradă", explică expertul.

Valorile obţinute arata ca pe un sfert din distanţa de la Bucureşti la Fundulea, marcajele au o luminozitate de 3 ori mai mică. Asta implică, pe timp de noapte, un risc de trei ori mai mare pentru producerea de accidente.

Aparatele au înregistrat maximum 60 de lucși faţă de minimum 150 de lucşi cât ar fi trebuit să fie - conform caietului de sarcini impus de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Doina Rugină, expert autorizat: „Categoric se impune refacerea marcajului. Marcajul, mai ales pe timpul nopţii sau pe timp de ploaie sau ceaţă nu-şi face treaba. Nu-l vezi. E nefuncţional"

CNAIR confirma că aceste lucrări au fost prost făcute. Şi arătă cu degetul către Teo Trans Consulting SRL.

Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR: „Astea sunt contracte încheiate în urmă cu ani de zile. S-au făcut cum s-au făcut… Vorba aia… ce să facem? Să ne apucăm şi noi cu moştenirea trecutului ca alţii? Nu! Am constatat, ştim care sunt problemele… Atenţie mult mai mare la contracte de acum încolo."

La rândul lui, şi administratorul societăţii Teo Trans Consulting, Adrian Teodorescu, are o explicaţie. "Marcajele se refac în fiecare an sau, în funcţie de tipul de marcaj, la 2 ani, la 3 ani, la 4 ani şi sunt straturi successive la momentul acesta existente în zona respective. Fiind foarte multe, gândiţi-vă din 2014, până în 2017 sunt 13 ani, normal că se exfoliază. S-ar putea ca ceea ce aţi măsurat să nu fie marcajul aplicat de noi, ci nişte resturi de marcaje rămase acolo de pe vremuri… Pentru că acolo nu a fost făcută nicio întreţinere a părţii carosabile."

Firma figurează la Registrul Comerţului cu sediul social într-o garsonieră din sectorul 3 al Capitalei. "În vremea respectivă făceau gogoşi…”, susţine o femeie din bloc. „Chiar nu glumesc… Vindeau gogoşi, plecau cu navete pregătite”.

Adrian Teodorescu, administratorul societăţii: "Deci, gogoşi chiar nu am vândut niciodată… Dacă credeţi că poţi să vinzi gogoşi de la etajul 10. Chiar nu! Am avut o altă firmă. Vindeam sadvişuri.. În niciun caz gogoşi. A fost o încercare…"

Adrian Mugurel Teodorescu este fratele lui Răzvan Teodorescu - care a fost director de achiziţii chiar în Compania Naţională de Drumuri. Relaţia de rudenie dintre ei a trezit suspiciuni. Răzvan Teodorescu a intrat în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate care a suspectat un conflict de interese între el şi fratele său. Cazul a fost înaintat către Direcţia Naţională Anticorupţie care a disjuns dosarul către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4.

Chiar dacă ANI a cerut lămuriri punctuale în cazul lui Răzvan Teodorescu, procurorii nu au găsit în ultimii 3 ani un vinovat. Dar susţin că au început urmărirea penală în REM, pentru infracţiuni de conflict de interese. Adrian Teodorescu spune că, în tot acest timp, procurorii nu l-au chemat nicodata la audieri: nici pe el, nici pe pe fratele său.

Reprezentanţii CNAIR susţin că abia acum vor verifica toate marcajele. Nu au făcut-o până acum, pentru că nu au avut cu c Compania Naţională de Drumuri a cumpărat abia în decembrie anul trecut un laborator mobil, capabil să verifice o întreagă lucrare.

Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR :"A fost o modă în contractele astea. Prestatorii îşi verificau ei lucrările. E ca şi când eu sunt croitor şi tot eu îmi verific calitatea costumului. Clientul mă crede pe mine că îi stă bine costumul sau nu... Cam aşa şi aici!"

Cătălin Codescu - preşedintele Asociaţiei pentru Victimele Accidentelor Rutiere - susţine că sunt mulţi aceia care au avut de suferit de pe urma drumurilor prost marcate, a parapeţilor deterioraţi, ori a lipsei totale a acestora.

Este deja notoriu cazul Georgianei Ghegeliu care şi-a pierdut o mână în accidentul de pe DN 1, din cauza unui parapet metalic desprins din structura. Tânăra a dat în judecată Compania Naţională de Drumuri şi a obţinut în instanţă o despăgubire record - de 1 milion de euro. După 5 ani de anchetă s-a stabilit ca vinovăţia pentru mutilarea fetei o poarte administratorul drumului, adică actualul CNAIR.

Probleme similare sunt şi în oraşe, nu numai pe autostrăzi şi drumuri naţionale. Reprezentanţii ONG-urilor - împreună cu experţi autorizaţi - au verificat, anul trecut, mai multe marcaje din Bucureşti. Niciunul nu respecta standardul rutier.

Iată un exemplu: Şoseaua Andronache, din Sectorul 2, unde benzile au costat o groază de bani şi sunt mai înguste decât prevede legislaţia. Linia are 13,4 centimetri în loc de 15.

"E clar că vorbim de 2 centimetri lipsa. Din punctul nostru de vedere acei 2 centimetri sunt furaţi, ceea ce denotă faptul că acel marcaj nu îndeplineşte condiţiile de siguranţă”, spune Cătălin Codescu.

Practică e des întâlnită - susţine Codescu. Se face economie la material în detrimentul siguranţei rutiere. O bandă mai îngustă cu câţiva centimetri permite executantului lucrării ca la 100 de km trasaţi să economisească materiale cât pentru alţi 25 de km. Potrivit primăriei capitalei, firmele care au împărţit lucrarea din Andronache sunt: SC Tehnosmart Construct SRL şi SC Gamida Euromark SRL. Marcajul, încă în garanţie, a costat 147 de mii de euro şi a fost trasat pe o distanţă de aproximativ 2 kilometri.

La sediul firmei Tehnosmart Construct SRL, o femeie spune că nu ştie dacă are voie să dea numărul de telefon. „N-am nimic de-a face cu ei şi nu vreau să-i pun într-o situaţie proastă… Le dau numărul dumneavoastră lor şi, dacă sunt interesaţi, o să vă caute ei!"

Până la data difuzării reportajului, niciunul dintre reprezentanţii societăţii nu ne-a contactat. Vila din Sectorul 6 al Capitalei - în care figurează sediul social al firmei Tehnosmart Construct SRL - pare scoasă la vânzare.

Altfel, România cheltuieşte anual 1 miliard de lei pentru marcaje rutiere. Banii ar ajunge pentru o sută de mii de kilometri de benzi trasate, la preţul mediu de pe piaţă. Asta înseamnă că am putea revopsi într-un an toate marcajele din ţară. Iar dacă lucrările ar fi şi de calitate numărul accidentelor de circulaţie ar putea scădea considerabil

Articol recomandat de sport.ro
Luptător MMA, suspendat pe viață și bătut de fani, după ce a atacat o fată de ring | VIDEO
Luptător MMA, suspendat pe viață și bătut de fani, după ce a atacat o fată de ring | VIDEO
Citește și...
România, forțată să construiască autostrăzi. Două coridoare cheie ale NATO traversează țara noastră
România, forțată să construiască autostrăzi. Două coridoare cheie ale NATO traversează țara noastră

Planurile de a face o armată europeană capabilă să se deplaseze rapid în orice ţară membră a Uniunii Europene forţează România să construiască autostrăzi.

Rareş Năstase: Sunetul maşinilor care dau în gropi şi se zgârie prin şleauri e de neuitat
Rareş Năstase: Sunetul maşinilor care dau în gropi şi se zgârie prin şleauri e de neuitat

Râd de noi grecii. Şi turcii, şi bulgarii. Ei ajung prin vama de la Giurgiu si, implicit, pe acest drum. Este una din porţile de intrare în România. E cartea noastră de vizită. Aşa se prezintă un stat membru al UE în faţa străinilor.

România, singura ţară din Europa a cărei capitală nu are o centură ocolitoare modernă
România, singura ţară din Europa a cărei capitală nu are o centură ocolitoare modernă

CENTURA RUŞINII NAŢIONALE, PARTEA I. România a rămas singura ţară din Europa a cărei capitală nu are o centură ocolitoare modernă. Pe cel mai important nod rutier al ţării se circulă încet, periculos şi foarte scump.

"Autostrada urbană" e aproape gata. Şoferii se vor bloca la capătul ei, la un semafor

Prima autostradă urbană din România a ajuns în sfârşit în Bucureşti, în zona străzii Petricani din sectorul 2. Ar trebui să fie gata până la sfârşitul anului, dacă responsabilii se vor ţine de cuvânt.

Recomandări
Senatul SUA a aprobat mult așteptatul ajutor pentru Ucraina. Va primi un uriaş pachet de asistenţă militară şi economică
Senatul SUA a aprobat mult așteptatul ajutor pentru Ucraina. Va primi un uriaş pachet de asistenţă militară şi economică

Statele Unite au adoptat marţi un uriaş pachet de asistenţă militară şi economică pentru Ucraina, rezultatul lunilor de negocieri extrem de tensionate şi laborioase din Congres.

Rusia amenință Europa cu o ripostă violentă dacă îi vor fi confiscate activele îngheţate.
Rusia amenință Europa cu o ripostă violentă dacă îi vor fi confiscate activele îngheţate. "Va exista un răspuns foarte dur"

O aliată a lui Vladimir Putin, a avertizat, marţi, că Rusia este gata să riposteze dacă activele sale îngheţate, de aproape 300 de miliarde de dolari, vor fi confiscate de Occident şi folosite pentru a ajuta Ucraina.

În plin an electoral, oficialii PSD-PNL au în plan o nouă majorare a salariilor. Cu cât ar crește, din iulie, salariul minim
În plin an electoral, oficialii PSD-PNL au în plan o nouă majorare a salariilor. Cu cât ar crește, din iulie, salariul minim

Deși presați de cheltuieli prea mari la buget, oficialii au în plan o nouă majorare a salariilor, în an electoral.