CAMERA ASCUNSĂ. Producătorii de fructe și legume folosesc pesticidele după ureche. "Le dau azi şi mâine vin cu ele pe piață"
O treime dintre legumele şi fructele produse în România sunt tratate cu substanţe chimice. Reprezentanţii Autorităţii Naţionale Fitosanitare confirmă procentul, dar spun că depăşirea limitelor admise este foarte rară.
Pesticidele sunt acceptate în Uniunea Europeană, iar doza de pericol nu este dată de folosirea lor ci de modul haotic în care sunt administrate substanţele.
Şi cum producătorii sunt controlaţi doar dacă îi reclamă cineva, există riscul ca în farfuriile noastre să ajungă legume şi fructe care ar putea să conţină substanţe anti-mucegai, anti-buruieni şi anti-insecte. Urmăriţi un material realizat de ''Inspectorul Pro''.
1 % din legumele mâncate de români - din producţia autohtonă - conţin pesticide peste limita maximă admisă. Adică sunt nocive şi periculoase pentru sănătate. Sursă este Autoritatea Naţională Fitosanitară care recunoaşte, de altfel, că o treime din întreaga cantitate de fructe şi legume produsă în România e tratată cu substanţe chimice.
CAMERA ASCUNSĂ:
Producător: "Trebuie să-I dai, că dacă nu-I dai, nu se face aşa frumos, îl mănâncă viermele, se strică în vrej, deci ceva trebuie să-I dai".
Situaţia e similară şi la importuri: 3 % din probele prelevate de ANSVSA - din marfa adusă de afară - au depăşiri de pesticide peste limita normală. Şi, în total, 30 % din fructele şi legumele importate au reziduri de pesticide.
CAMERA ASCUNSĂ
Producător: "Dacă nu dai un pic de stropeală de mană, de astea, de alte nebunii, moare!"
O echipă de la "Inspectorul Pro" a încercat să afle ce fructe şi legume putem mânca fără îngrăşăminte, iar concluzia NU e deloc îmbucurătoare, doar dude şi corcodușe …
CAMERA ASCUNSĂ
Reporter: "Puteţi să-mi spuneţi dacă sunt stropite sau nu cu pesticide? Caut nişte produse naturale".
Producător: "Au!"
Reporter: "Au?"
Producător: "Altfel nu se face cultură".
Doamna este un mic producător din Teleorman şi recunoaşte că stropeşte cultură cu zeci de substanţe - pentru dăunători şi pentru creştere accelerate … Cine spune că nu foloseşte chimicale minte, susţine femeia.
CAMERA ASCUNSĂ
Reporter: "Şi cu ce le daţi?"
Producător: "Fel şi fel."
Reporter: "Pentru insecte sau le daţi şi să crească?"
Producător: "Şi să crească!"
Reporter: "Și toată lumea le dă? Şi de câte ori se stropesc?"
Producător: "De 6-7 ori pe sezon. Cu tot felul de creştere, de mână, de insect.".
Reporter: "Şi dumneavoastră mâncaţi"
Producător: "Da, n-am păţit nimic!"
Problema nu sunt substanţele în sine, autorizate de Uniunea Europeană, ci cantităţile haotice în care acestea sunt folosite. Totul pleacă de la comercializare şi administrare. Dar cum nimeni nu-i verifica pe producători fiecare pune după ureche.
CAMERA ASCUNSĂ
Producător: "Sunt nişte soluţii date de la ..de unde cumpărăm seminţele."
Reporter: "Şi vă spun aia cât să puneţi ce să faceţi"
Producător: "Da, da! Toate sunt aşa să ştiţi că nu găsiţi dumneavoastră"…
Reporter: "Mulţumim".
Producător: "Eu am fost sinceră".
Agricultorii nu numai că folosesc prafurile după ochi … Dar NU respectă nici măcar timpul de pauză indicat de fabricant pentru fiecare îngrăşământ în parte. Pauza e absolut obligatorie, din momentul aplicării tratamentului şi până la recoltare.
Aurelia Surdu şef serviciu, Autoritatea Națională Fitosanitară: "Ar trebui, dacă spune că 14 zile după tratament, tu 14 zile să nu recoltezi şi să nu ieşi cu el pe piaţă."
Aurelia Surdu - Șefa Serviciului Fitosanitar - ne spune cât de clară e legislaţia! Dar nu ne poate explica de ce statul NU face verificări frecvente. Autoritatea Naţională Fitosanitară este instituţia care trebuie să se asigure că vânzarea şi folosirea pesticidelor se face conform legii. Ori acest lucru nu se întâmplă mereu. Vânzătorii de îngrăşăminte confirmă nerespectarea legislaţiei de către agricultori.
CAMERA ASCUNSĂ:
Reporter: "Şi ăştia din piaţa…"
Comerciant pesticide: "Da, le dau astăzi şi mâine vin cu ele în piaţă"
Reporter: "Deci nu lasa să treacă perioada să treacă".
Producătorii culeg roadele şi la o zi după ce le-au umplut de chimicale - susţin comercianţii de pesticide.
CAMERA ASCUNSĂ:
Comercian pesticide: "Am câţiva clienţi din piaţă şi ştiu că eu le vând şi chiar le zic şi la celelalte produse, produsele fungice şi insecticide, sunt atentă ce le dau, cu perioade scurte de pauză până la recoltare că deja de acum s-au copt şi începem să le mâncăm cu produse (n.r. pesticide). Sunt alţii care vor "nu mă interesează, daţi-mi-le aşa!" le dau, eu ce să fac? Cei care au pentru vânzare să ştiţi că aşa dau! Dau după ureche după ce a spus vecinul!
Folosirea pesticidelor este reglementată de Uniunea Europena! Dar scăpate de sub control, substanţele devin rapid un real pericol pentru sănătatea consumatorilor.
Aurelia Surdu - şef serviciu AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ: "Trendul este …să vă spun, nu faci producţie fără a trata. Aşa cum noi ne tratăm de boli automat şi plantele sunt tratate. E foarte important să respecţi doza, modul cum faci tratamentul, prin pulverizare, şi timpul de pauză! Cel mai important!"
Altfel, ajungem să înghiţim zilnic o listă lungă de substanţe nocive: fungicide - care previn mucegaiul, erbicide - care distrug buruienile, insecticide - care omoară insectele. Dar şi stimulatori de creştere.
Alexandrina David, producător Vidra: "Măi, dacă nu le stropeşti, nu merge, nu se face, se mânează foarte repede, se îngălbenesc, cad."
Efectele nocive nu le simţim imediat, ci prin acumulare ... Şi nu e destul ca producţia românească pare scăpată de sub control ... La fel se întâmplă şi cu marfa adusă din afară ...
România importă anual un million de tone de legume şi fructe. Iar obligaţia de a le verifica şi de a se asigura că produsele nu afectează sănătatea oamenilor este a Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară.
Camioanele venite din ţările Uniunii Europene intră în România doar în baza documentelor de însoţire. Celelalte mărfuri aduse din state non UE sunt verificate prin sondaj, după legislaţia internaţională. Control fizic se face doar în cazul unui tir din zece … Directorul DSV Bucureşti explică de ce ...
Ovidiu Zvorișteanu, director DSVSA Bucureşti: "Prima intrare anuală în România se verifică. În cazul în care trece bine, nu insistăm. În cazul în care găsim depăşiri, notificăm autoritatea".
Sorin Mierlea, preşedinte INFOCONS: "Degeaba vine cu un certificat de analiză marfa respectivă, dacă nu se remonitorizează. Să se vadă dacă acel certificat este în conformitate şi dacă nu este doar pentru primul TIR şi pentru celelalte 8 care vin. E alt tip de calitate a produselor respective" .
Probele sanitar veterinare, prelevate la intrarea în ţară, se iau potrivit legislaţiei europene. Teoretic, inspectorii pot face câte analize vor …
Ovidiu Zvorișteanu, director DSVSA Bucureşti: "Ia din prima lădiţă, o desface şi se uită la ea. Nu e obligatoriu să ia din prima. El poate să spună daţi jos TIR-ul până la jumate vreau din lădiţa aia de acolo de sus".
Reporter: "Şi faceţi asta?"
Ovidiu Zvorișteanu: "Nu ştiu, că eu nu merg cu ei."
Realitatea e însă alta! Niciun şofer de TIR nu vrea să-şi descarce marfa în soare, doar pentru că inspectorii să ia probe din cât mai multe locuri.
Inspector: "E vorba că trebuie să dăm marfa jos dar nu ne permite pentru că nu avem un depozit special pentru a descărca mărfuri perisabile."
În unele cazuri, şi dacă s-ar face multe analize situaţia ar fi aceeaşi. Rezultatele ies, uneori, în 20 de zile, timp în care marfa e vândută şi consumată.
Ovidiu Zvorișteanu, director DSVSA Bucureşti: "Asta este legislaţia europeană, astea sunt dotările pe care le avem. Toată lumea şi-ar dori să facem aşa, să vină inspectorul cu un aparat să pună acolo să îi şi afişeze. Tehnica asta încă nu există".
Potrivit A.N.S.V.S.A. Turcia livrează cele mai multe fructe şi legume cu pesticide. De-a lungul timpului, controalele au scos în evidenţă probleme la ardei, castraveţi, dovlecei. Dar şi la cireşe, caise, nectarine, piersici, pere şi lamai.
Chiar dacă pesticidele folosite sunt agreate de legislaţia europeană, depăşirea cantităţilor legale ne poate pune sănătatea în pericol. Ingerate pe termen lung, pot scădea fertilitatea bărbaţilor şi pot creşte riscul de obezitate.
.webp)
