Afacerea falselor produse românești. Cum devin autohtone peste noapte legume și fructe de import
Din grânarul Europei, România a ajuns o ţară în care agricultura nu mai reprezintă punctul forte. Deşi deţinem o treime dintre fermele Uniunii Europene, avem una dintre cele mai slabe producţii.
Depindem de cer, ţăranii sunt divizaţi şi nu vor să se asocieze. Iar acolo unde pământul da roade, nu ştiu să facă vânzare. În tot acest timp, noi cumpărăm legume şi fructe de la alţii şi ne minţim că sunt româneşti. Oamenii cer cu insistență produse autohtone, iar comercianţii nu ezită să-i taxeze dublu. Acesta este un material marca ''Inspectorul Pro''.
Rafturile magazinelor au mai multe legume şi fructe aduse de afară, decât româneşti. Am ajuns să importăm aproximativ 1 milion de tone pe an. Cumpărăm până şi seminţele şi răsadurile de la alţii.
Potrivit asociaţiilor de legumicultori, 90% din roşiile produse în România sunt din sămânţă de import. De ce? Roşia străină nu are acelaşi gust, dar creşte mai repede şi rezistă mai mult la raft.
Ministrul Agriculturii susţine că agricultura românească a început să aibă probleme imediat după Revoluţie. Şi de atunci nu şi-a mai revenit.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: ”Am feliat pământul ăsta, l-am împărţit, urmare a dorinţei de la acea vreme, dar cu un efect negativ asupra exploatării şi randamentului. Nu poţi să aprovizionezi supermarketul cu o chită de mărar de pe o uliţă şi cu altă chită de mărar pe alta uliţă, aici trebuie să ai producţie constantă bine pregătită, sortată corespunzător.”
Brandul "made în România" vinde totuşi cel mai bine. Uneori la dublu. Iar asta încurajează specula. Mulţi comercianţi vând marfa adusă de afară ca şi când ar fi românească.
O echipă de la Inspectorul Pro a filmat cu camera ascunsă traseul produselor importate, ca să vă arate cum devin ele, peste noapte, autohtone.
Înşelăciunea porneşte încă din marile depozite, care alimentează întreaga ţară. Iată un importator care tocmai îşi descarcă marfa şi se laudă că produsele sale sunt româneşti.
”De unde-s roşiile?
Româneşti?”
”Le aduce din Italia.
Și din România nu aveți?
Marfă românească nu, găseşti mai puţin.”
La fel procedează şi intermediarii. Iau marfa proaspăt adusă din Grecia, Turcia, ori Spania, şi o vând mai departe drept românească.
Şi aşa ajungem să mâncăm mere, cireşe, morcovi - din Polonia, piersici şi roşii - din Italia, căpşuni şi dovlecei - din Spania, ardei şi roşii - din Turcia, vândute ca produse autohtone. Vina o poartă autorităţile pentru că nu fac verificări, dar şi legislaţia, pentru că e permisivă.
Potrivit reglementărilor, toţi comercianţii care deţin suprafeţe de teren agricol, indiferent cât de mici, pot obţine certificate de producători. Doar că la suta de kilograme de produse - pe care ar putea ei să o culeagă de pe parcela lor - se adaugă alte câteva tone importate. Asta susţine Sorin Mierlea, preşedintele asociaţiei consumatorilor InfoCons.
”Produce 100 de kilograme de roşii, dar mai cumpără din Turcia încă două tone şi le vinde pe certificatul de producător respectiv. Dacă vedem că cineva are o suprafaţă mică de 500 de metri pătrați, de exemplu, dar vinde toată ziua în piaţă, trebuie să fie un semn de întrebare”, spune Sorin Mierlea.
Potrivit Codului Penal, toţi aceia care vând legume străine spunând că sunt româneşti, în scopul voit de a obţine mai mulţi bani, comit infracţiunea de înşelăciune. Aceasta se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Altfel, România este una dintre ţările europene cu cel mai mare potenţial în agricultură. Suntem pe locul 6 ca suprafaţă agricolă utilizată. Avem 12,5 milioane de hectare, dar nu ştim să le folosim. Randamentul la hectar este ruşinos. Iată şi explicaţia patronatelor:
Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: „Agricultura românească este fărâmiţată."
Lucian Păpușoiu, fermier: ”E la pământ, ca în pământ se plantează.”
Deşi 33% dintre exploataţiile agricole din întreaga Europă se găsesc la noi - cele 3,4 milioane de ferme nu reuşesc să producă mai mult de 3,4 % din totalul obţinut în UE. Adică, foarte puţin.
Insuficient mecanizată, cu proprietăţi agrare mici, fragmentate, fără capital şi fără sistem de irigaţii - agricultura românească n-are nicio şansă în faţa celor care investesc în suprafeţe mari, în spaţii de depozitare şi sortare.
Nicolae Trifu, fermier: ”Statul să-mi dea mie să mă ajute cu subvenţii ca să pot să duc la preţ mic.”
Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: ”Atata timp cât românul va aştepta ca un guvernant să vină să dea ordine pe piaţă, stăm foarte bine. Suntem pe cale de a distruge piaţa.”
Filosofia ”fiecare pe cont propriu” nu dă roade! Doamna Alexandrina are un solar la Vidra. Statul le-a dat anul acesta subvenţii prin programul Tomata. Toţi au plantat roşii. Rezultatul? O supraproducţie de moment, vândută la preţuri mizere. Şi tone de marfă stricată.
Reporter: Ca producător dvs reuşiţi să ajungeţi vreodată în supermarket?
Alexandrina David: Nu, nu. Trebuie să ai o cantitate mare ca să poţi să faci contract cu ei.
Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: „Trebuie să te uneşti. După aceea trebuie să ştii ce culturi se vând. Să vezi care e piaţa. După aceea discuţi cu o bancă. Iei banii de la bancă, faci nişte precontracte, se numesc. Contractezi o parte dintre ele cu supermaketurile arătându-i ăluia: voi produce această calitate, pe o perioadă de 5 luni de zile, o cantitate de 100 de kg pe zi. Şi ăla zice da sau nu.”
Din păcate, lucrurile NU stau bine deloc. Producţia românească e haotică şi NU poate asigura o marfă constantă. Statisticile ne prezintă drept tara cu cele mai multe ferme mici. 92% dintre proprietăţile agrare au sub 5 ha. Doar 0,5 % au peste 50 ha. Şi atunci să nu ne mai mire de ce magazinele preferă importurile în locul legumelor şi fructelor româneşti.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
